Universităţile au organizat licenţa de anul acesta în mod diferit, fiecare facultate în parte stabilind autonom care este modalitatea de desfăşurare a examenelor.
Astfel, în perioada 15 iunie-15 iulie, Universitatea Bucureşti (UB) va organiza examene pentru 14.688 studenţi care vor absolvi 4 sau 3 ani de studii. Facultăţile din UB nu susţin acelaşi tip de examen de licenţă. Facultăţile de Filosofie, Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept organizează un singur examen pentru toţi absolvenţii, indiferent dacă aceştia au absolvit în regim Bologna sau au făcut 4 ani de studii.
Alte facultăţi dau probe diferite pentru cele două generaţii. Facultatea de Istorie şi cea de Biologie, de exemplu, organizează examene scrise pentru absolvenţii de 4 ani şi susţinerea lucrării de licenţă pentru absolvenţii Bologna.
La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, cei 9.379 studenţi care au terminat 4 ani de studii universitare şi cei 6.826 de studenţi în regim Bologna vor susţine examenul de licenţă în perioada 7-19 iulie. Proba, aceeaşi pentru toţi, va consta în susţinerea lucrării de licenţă.
Universitatea Politehnica din Bucureşti organizează, anul acesta, numai examenul de absolvire a studiilor pentru învăţământul de lungă durată, de 5 ani, pe care îl vor susţine aproximativ 4.000 de studenţi. Primii studenţi Bologna ai Politehnicii vor termina facultatea abia anul viitor.
Şi facultăţile particulare au aceeaşi libertate în organizarea examenelor pentru cele două generaţii de studenţi. Univesitatea "Spiru Haret" - considerată cea mai mare din Europa, după numărul de studenţi (200.000) - a decis, anul trecut, să dea, pentru licenţă, o singură probă de examen, în care se vor evalua cunoştinţele fundamentale şi de specialitate ale studenţilor. Examenul va fi un test grilă ale cărui întrebări au fost afişate pe Internet, potrivit metodologiei, cu mai mult de o lună înainte de începerea examenelor. Acestea se susţin între 26 iunie şi 18 iulie, în funcţie de facultate. Pentru anul acesta, universitatea estimează că 40.000 de studenţi vor primi diplome de licenţă.
Procesul Bologna a început în 1999, cu scopul de a a realiza, până în anul 2010, un Spaţiu European al Învăţământului Superior. Pentru aceasta, Convenţia de la Bologna prevede câteva reglementări care să ducă, în final, la creşterea mobilităţii studenţilor europeni, odată cu creşterea calităţii educaţiei acestora.
Convenţia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome uşor de citit şi comparat, însoţite de traduceri în engleză ale acesora, oferite gratuit de universităţi, precum şi promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii şi a colaborării între universităţile europene.
Reforma cel mai frecvent asociată cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe două cicluri de studii. Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenţă, cu durata de 3 ani, faţă de 4, cum era înainte, iar celălalt - masteratul, adică studiile de specializare, cu durata de 1 an.
