Străinii jefuiţi în România sau românii jefuiţi în UE ar putea avea drept la despăgubire

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a confirmat în cauza "Cowan v Trésor public" că acordarea unor despăgubiri, de exemplu, nu ar trebui limitată pe motive de naţionalitate. În cauza respectivă, un turist britanic din Franţa a fost jefuit şi rănit la ieşirea dintr-o staţie a metroului parizian. Curtea a considerat că, în ceea ce priveşte prejudiciile suferite, cetăţeanului britanic trebuia să i se aplice un tratament similar acordat unui cetăţean francez, întrucât, în calitate de turist, avea dreptul să beneficieze de libertatea de a-i fi furnizate servicii.

În anii următori, Comisia Europeană va lua măsuri în vederea consolidării normelor UE privind despăgubirile acordate victimelor infracţionalităţii pentru a se asigura că acestea au acces corespunzător la despăgubiri, în special atunci când acestea sunt victime ale actelor comise în străinătate. Pentru a acorda victimelor accidentelor rutiere din altă ţară a UE posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite, Comisia intenţionează, de asemenea, să revizuiască legislaţia actuală a UE privind conflictele de legi, astfel încât cetăţenii să poată beneficia de termenele aplicabile în ţara de origine a acestora.

Propunerile Comisiei Europene anunţate miercuri vizează să consolideze măsurile naţionale în vigoare prin introducerea unor standarde minime extinse la nivelul UE, astfel încât orice victimă să se poată baza pe aceleaşi drepturi fundamentale, indiferent de naţionalitatea acesteia şi de locul comiterii infracţiunii din UE.

Aproximativ 75 de milioane de persoane, în fiecare an, pot fi victime ale infracţionalităţii în întreaga UE. Atunci când aceste evenimente au loc în străinătate, diferenţele culturale, lingvistice şi legislative pot crea probleme considerabile.Având în vedere că cetăţenii europeni efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii turistice în interiorul UE, o parte din aceştia vor fi, inevitabil, victime ale infracţiunilor comise în altă ţară, arată CE.

Unul din principiile fundamentale ale UE se referă la faptul că cetăţenii trebuie să beneficieze de un tratament nediscriminatoriu în toate ţările UE. Acest principiu a fost consacrat în cauza de referinţă "Cowan vs Trésor public" din 1989, în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că victimele au dreptul de a fi despăgubite, indiferent de naţionalitatea acestora.

În cazul în care acestea au fost jefuite sau vătămate în timpul unui atac terorist, toate victimele ar trebui să fie tratate cu respect, să li se ofere protecţie şi sprijin şi să aibă acces la justiţie. Cu toate acestea, legislaţiile în vigoare din UE pot fi neuniforme şi nu răspund întotdeauna acestor cerinţe fundamentale. De aceea, Comisia a propus miercuri un pachet de măsuri care să asigure un nivel minim al drepturilor, sprijin şi protecţie pentru victimele de pe întreg teritoriul UE, indiferent de locul de origine sau de reşedinţă al acestora.

Pentru a contribui la protejarea victimelor actelor de violenţă împotriva oricărui viitor atac din partea agresorului acestora, Comisia propune, de asemenea, un Regulament privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie de drept civil. Acesta va permite victimelor actelor de violenţă (precum violenţa domestică) să beneficieze de ordinele de restricţie sau de protecţie adoptate împotriva făptuitorului, dacă acestea călătoresc sau se mută în altă ţară a UE.

Comisia Europeană reaminteşte că odată cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE are competenţe exprese de legiferare în domeniul drepturilor victimelor infracţionalităţii.  "Cu toate că sistemele noastre de justiţie penală sunt axate pe prinderea infractorilor, aplicarea acestora are ca efect, în cele din urmă, chiar neglijarea victimelor. Propunerile de astăzi ale Comisiei vor garanta acordarea unei atenţii prioritare victimelor", a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisar CE pentru justiţie. "Având în vedere că anual milioane de persoane sunt afectate de infracţionalitate, orice cetăţean ar putea deveni o victimă. Victimele infracţionalităţii au nevoie de respect, de sprijin, de protecţie şi trebuie să beneficieze de un sistem judiciar eficient. Acesta este motivul pentru care plasez victimele în centrul atenţiei justiţiei penale a UE, prin garantarea faptului că acestea se pot baza pe un set minim de drepturi şi că pot beneficia de sprijin oriunde în Europa", a explicat comisarul pentru justiţie.

Instituirea unui set minim de norme în sprijinul victimelor face parte din obiectivul mai larg al UE de a construi un spaţiu european de justiţie, astfel încât cetăţenii să poată beneficia de aceleaşi drepturi fundamentale şi să aibă încredere în sistemul de justiţie, indiferent unde se află în UE.

De asemenea, drepturile victimelor sunt drepturi fundamentale, inclusiv respectul pentru demnitatea umană, viaţa privată şi de familie şi pentru proprietate. Aceste drepturi ar trebui protejate, alături de cele ale celorlalţi participanţi la procedurile penale, respectiv cele ale persoanelor acuzate de comiterea unei infracţiuni, potrivit CE.