Steaua, devoratoarea de antrenori. Lăcătuş deţine recordul de "rezistenţă"

În ultimii patru ani şi jumătate, la Steaua au avut loc 15 schimbări de antrenor. Unsprezece tehnicieni au fost pe rând principali la Steaua, iar dintre ei Marius Lăcătuş a petrecut cel mai mult timp pe banca Stelei: 23 de luni, împărţite însă în trei mandate. Chiar şi aşa, Lăcătuş a fost ultimul tehnician care a rezistat un an întreg ca principal la Steaua, între octombrie 2007 şi octombrie 2008. "Record" greu de atins, ţinând cont de cum se prezintă lucrurile la clubul păstorit de Gigi Becali, unde cuvântul de ordine este performanţa, indiferent de materialul cu care tehnicienii trebuie să lucreze.

Gigi Becali nu mai vrea antrenori străini la Steaua. Cel puţin nu străini care să nu cunoască româna. Criteriu căruia îi corespund doar câţiva tehnicieni care fie nu au arătat pe unde au antrenat în România că ar face faţă la un club cu pretenţii, fie şi-au aprofundat cunoştinţele de limbă română chiar pe la Steaua şi, având deja experienţă, este puţin probabil să mai vrea să revină sub comanda lui Becali.

Concret, în era post-Olăroiu (ultimul antrenor care a făcut performanţă în Ghencea, conducând echipa până în semifinalele Cupei UEFA şi spre câştigarea ultimului său titlu, în 2006) Steaua a avut trei antrenori străini: italienii Massimo Pedrazzini (interimar în toamna lui 2007) şi Cristiano Bergodi (iunie - septembrie 2009) şi israelianul Ronny Levy, care tocmai a demisionat de la conducerea tehnică a "roş-albaştrilor".

Restul tehnicienilor au fost români. Cu mai multă sau mai puţină experienţă în ale antrenoratului, în cele din urmă fiecare a cedat presiunii puse de Gigi Becali. Astfel s-a ajuns ca la începutul sezonului 2010/2011, în numai două luni Steaua să schimbe patru antrenori: Victor Piţurcă (etapele 1-3, cu menţiunea că la al treilea joc nu a mai stat pe bancă, fiind în conflict cu Gigi Becali), Ilie Dumitrescu, etapele (4-8), Edi Iordănescu (etapa 9 şi un meci în 16-imile Cupei), Marius Lăcătuş (etapele 10-20). Până la finalul sezonului Steaua a avut încă doi antrenori: Sorin Cârţu (etapele 21-31) şi Gabriel Caramarin (etapele 32-34), acesta din urmă fiind consiliat de Cosmin Olăroiu, despre care se credea că va prelua Steaua din vară.

Vedeţi în cele ce urmează lista antrenorilor care s-au perindat pe la Steaua în ultimii patru ani şi jumătate, în ordinea mandatelor lor:

1. Gică Hagi (iulie - septembrie 2007)

Venit la Steaua cu planuri mari şi cu dorinţa de a demonstra că nu este un antrenor ratat din faşă, aşa cum mulţi se grăbiseră să-l catalogheze, "Regele" a plecat după numai trei luni de la clubul său de suflet. Şi nu oricum, ci cu lacrimi în ochi şi umilit în repetate rânduri de Gigi Becali, care îi încredinţase postul (şi) pentru a-l folosi ca armă în războiul său cu suporterii, care încă de pe atunci îi cereau să plece din Ghencea.

2. Massimo Pedrazzini (interimar septembrie - octombrie 2007)
Rămas în Ghencea încă din mandatul lui Walter Zenga, italianul şi-a trecut în cont şi câteva meciuri în Liga Campionilor.

3. Marius Lăcătuş (octombrie 2007 - octombrie 2008)
Dorind la Steaua antrenori care să pună suflet în ceea ce fac, Gigi Becali şi-a adus încă un "scut" în conflictul cu fanii. Poate şi din acest motiv, nu neapărat datorită rezultatelor, "Fiara", idolul tribunelor din Ghencea, a reuşit să stabilească un adevărat record, rămânând un an fără întrerupere pe banca Stelei. Nici el nu a fost scutit de criticile şi demonstraţiile de cunoştinţe în materie de fotbal ale finanţatorului, însă tonul a fost mult timp ceva mai moderat.

4. Dorinel Munteanu (octombrie - decembrie 2008)
Fost internaţional român de marcă, Dorinel Munteanu a jucat doar un an la Steaua dar a fost adoptat necondiţionat de public,în ciuda trecutului său de dinamovist. După experienţele Hagi şi Lăcătuş, a fost al treilea fotbalist de marcă pus de Becali antrenor la Steaua, dar nici el nu a reuşit prea multe, rămânând pe banca echipei doar opt meciuri.

5. Marius Lăcătuş (ianuarie - mai 2009)
A vrut să facă o nouă încercare pe banca echipei sale de suflet, dar nu  i-a ieşit nici de această dată. A preluat Steaua pe locul 4 şi a lăsat-o pe 7, în afara locurilor de cupe europene. Criticat de patron şi de suporteri, fără rezultate, la plecare a promis că nu va mai reveni ca antrenor în Ghencea.

6. Massimo Pedrazzini (interimar pe finalul sezonului 2008/2008)

7. Cristiano Bergodi (Italia, iunie - septembrie 2009)

Un nou mandat foarte scurt, încheiat după ce tehnicianul italian nu a acceptat ca Gigi Becali să se bage peste el şi l-a dat afară din vestiarul echipei în pauza meciului cu Şerif Tiraspol, din Europa League. A rezistat 13 meciuri la Steaua.

8. Mihai Stoichiţă (septembrie 2009 - iunie 2010)
Numit imediat după plecarea lui Bergodi, conducerea tehnică a Stelei a fost preluată de Mihai Stoichiţă. Aflat şi el la al doilea mandat din carieră la Steaua (primul fusese în sezonul 1997/1998), Stoichiţă a rezistat aproape nouă luni în Ghencea, reuşind să se apropie de recordul lui Lăcătuş, dar tot fără rezultate notabile. Steaua a încheiat sezonul 2009-2010 pe locul 6.

9. Victor Piţurcă (iunie 2010 - august 2010)

Revenit pentru a patra oară în carieră ca antrenor la Steaua, Victor Piţurcă a reuşit să intermedieze un armistiţiu între Gigi Becali şi suporterii Stelei, aflaţi în război de ani de zile din cauza manierei în care finanţatorul înţelegea să conducă clubul. A reuşit să schimbe Steaua la faţă, atât ca lot, cât şi ca joc, după mult timp stadionul Ghencea a fost din nou plin la primul meci, cu Universitatea Craiova, dar apoi Piţurcă s-a certat din nou cu Becali deoarece acesta nu i-a respectat condiţiile şi a părăsit echipa.

10. Ilie Dumitrescu (august - septembrie 2010)

O altă fostă glorie stelistă a primit şansa de a antrena echipa lui Becali. De a-şi îndeplini visul. Nu s-a bucurat de sprijinul fanilor, care l-au criticat că i s-a "închinat" lui Becali, nu a avut rezultate şi a plecat după doar o lună.

11. Edi Iordănescu (interimar pentru două meciuri)
Fiul fostului selecţioner Anghel Iordănescu a primit echipa pe mână, dar numai pentru două partide, una în campionat şi una în Cupa României. Asta cu toate că Becali spunea că îi va da lui Iordănescu junior şansa să-şi înceapă cariera cu un nume mare de echipă şi că-l va păstra în funcţie cel puţin pânp la finalul turului.

12. Marius Lăcătuş (septembrie 2010 - martie 2011)
Deşi nimeni nu se aştepta să mai accepte să colaboreze cu Becali, Lăcătuş a decis să preia pentru a treia oară conducerea tehnică a Stelei. Nu a reuşit nici de această dată să aducă revirimentul pe care şi-l dorea şi, mai mult, nu s-a mai bucurat nici de sprijinul necondiţionat al suporterilor care altă dată îl idolatrizau. A plecat dezamăgit, promiţând că nu va mai reveni la Steaua, echipă pe care a lăsat-o pe locul 6, la mare distanţă de lider.

13. Sorin Cârţu (martie - mai 2011)
Contrar obiceiului, în loc să plece cu scandal de la Steaua, Sorin Cârţu a venit cu scandal. Asta după ce Mihai Stoica, revenit în iarnă în funcţia de manager general al "roş-albaştrilor", nu l-a dorit la echipă, după ce de-a lungul anilor avuseseră mai multe conflicte. În cele din urmă s-a ajuns la un armistiţiu, iar cei doi au stat chiar împreună pe banca tehnică a Stelei. Nu pentru mult timp însă, Cârţu demisionând după 11 meciuri, 10 în campionat şi unul în Cupă, imediat după înfrângerea din derby-ul cu Rapid.

14. Gabriel Caramarin (secund, interimar), Cosmin Olăroiu consilier (mai 2011)

După demisia lui Cârţu, pe final de sezon Cosmin Olăroiu a fost consilier tehnic la Steaua, ajutându-l pe secundul Caramarin să pregătească echipa şi tactica pentru meciuri. Echipa a înregistrat un reviriment şi s-a vorbit despre eventualitatea unui nou mandat al lui Cosmin Olăroiu, dar tehnicianul a preferat ţările calde şi a acceptat oferta de la Al Ain. Fără a avea contract, el doar a ajutat Steaua şi a contribuit la cucerirea celui mai recent trofeu al "roş-albaştrilor", Cupa României.

15. Ronny Levy (iunie - septembrie 2011)
Tehnicianul israelian a fost adus antrenor principal la Steaua la recomandarea managerului general Mihai Stoica. Cei doi mai lucraseră împreună la Unirea Urziceni, care în 2009/2010 terminase pe locul doi în Liga I, după ce cu un an înainte fusese campioană.