Revizuirea legislaţiei existente - adoptată cu 548 voturi pentru, 84 împotrivă şi 31 abţineri va fi transmisă Consiliului pentru discuţii suplimentare.
"Sunt încântată că Parlamentul a ajuns la un acord cu privire la un subiect aşa de dificil precum OMG-urile, care de mulţi ani este o cauză de preocupare pentru cetăţeni. În cazul în care Consiliul reuşeşte să adopte o poziţie comună, acest acord echilibrat va oferi statelor membre şi regiunilor dreptul de a nu cultiva OMG-uri dacă nu doresc acest lucru", a declarat raportoarea PE Corinne Lepage (ALDE, FR).
Comisia Europeană a propus să ofere statelor membre dreptul de a interzice aceste culturi, fără însă a putea folosi motive legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezultă din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor. Pentru o oferi o bază legală mai puternică, în contextul regulilor privind comerţul internaţional, Parlamentul a insistat că statele membre să aibă libertatea de a utiliza motive legate de impactul asupra mediului pentru interzicerea culturilor modificate genetic. Acestea ar putea include - prevenirea dezvoltării rezistenţei la pesticide, prezervarea biodiversităţii sau absenţa datelor privind impactul negativ potenţial al diseminării OMG-urilor asupra mediului.
Potrivit deputaţilor, toate statele membre trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru prevenirea contaminării culturilor convenţionale sau ecologice şi să asigure că poluatorul plăteşte pentru toate efectele sau daunele neintenţionate care ar putea apărea că urmare a diseminării deliberate sau a introducerii pe piaţă a unor OMG-uri.
Autorizarea şi controalele de siguranţă la nivel european vor continua să fie o pre-condiţie pentru culturile modificate genetic. Comisia Europeană ar trebui să garanteze adoptarea de noi orientări privind evaluarea riscurilor pe care le prezintă OMG-urile. Aceste orientări nu ar trebui să se bazeze doar pe principiul echivalenţei substanţiale sau pe criteriul evaluării comparative a siguranţei, ci ar trebui să permită identificarea clară a efectelor directe şi indirecte pe termen lung, precum şi a incertitudinilor ştiinţifice.
În prezent, două varietăţi de culturi modificate genetic au primit aprobarea UE de a fi cultivate: o anumită specie de porumb şi un tip de cartof adaptat pentru producţia de amidon. În momentul de faţă, puţine state membre UE cultivă aceste culturi în scop comercial iar unele dintre ele (Austria, Franţa, Grecia, Ungaria, Germania şi Luxemburg) au aplicat interdicţii în cadrul aşa-numitei "clauze de salvgardare", ţinând cont de regulile existente.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M