foto: NewsIN

Potrivit expertizelor efectuate la INML, Stănculescu suferă de nu mai puţin de 10 boli, cele mai multe de natură cardiovasculară, dar şi de leucemie cronică. Şi Mihai Chiţac are nevoie de proteză valvulară şi pentru aceasta trebuie să facă o operaţie by-pass la inimă.

Atât generalul Victor Stănculescu cât şi Mihai Chiţac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, după ce au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara. Procesele prin care se solicită întreruperea pedepselor durează din luna octombrie. Următorul termen al procesului lui Stănculescu va fi pe 29 decembrie, deoarece INML nu trimisese concluziile expertizei medicale care ar arată dacă fostul general suferă de boli grave sau nu. Procesul lui Chiţac va fi pe 14 ianuarie 2009.

Foştii generali Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu, încarceraţi la Spitalul Penitenciar Jilava, au fost duşi, pe 12 noiembrie, la INML, pentru expertiza medico-legală, au declarat, pentru NewsIn, oficiali din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. 

Ambii foşti general au cerut Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti întreruperea, din motive medicale, a pedepesei la care au fost condamnaţi pentru Revoluţia de la Timişoara. Instanţa a solicitat expertize medicale pentru cei doi. 

Recursurile depuse de Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie prin decizie definitivă şi irevocabilă.

Potrivit motivării dată publicităţii în 5 decembrie 2007, Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi ştiind de caracterul anticomunist al revoltei.

Acelaşi document confirmă faptul că Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu "vădit exces de zel" atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului(r) Stănculescu pentru Revoluţia de la Timişoara.

În ceea ce îl priveşte pe Mihai Chiţac, magistraţii au arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel, "implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe.