Spitalele vor fi clasificate în clase de competenţe, bază de stabilire a finanţării

Un punct esenţial al strategiei este clasificarea spitalelor, clasificare ce va avea consecinţe majore în planul finanţării spitalelor. Cseke Attila a anunţat că metodologia de clasificare va fi publicată pe 1 aprilie, astfel încât procesul de clasificare propriu-zisă să fie demarat în 30 de zile. Astfel, fiecare unitate sanitară va trebuie să facă o autoevaluare care va fi trimisă Ministerului Sănătăţii care va verifica aceste autoevaluări.

Cseke a spus că sunt prevăzute cinci clase, prima fiind cea de competenţă foarte înaltă, pentru spitalele regionale de urgenţă. "Ca să vedeţi cum este organizată sau mai degrabă dezorganizată reţeaua de spitale, niciunul nu poate fi acum încadrat în clasa 1. Sunt 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa 1, dar niciun spital nu le are pe toate. La Iaşi lipsesc zece, la Craiova opt, la Târgu-Mureş patru, la Timişoara patru, la Cluj şapte, la Constanţa trei, iar la Spitalul Universitar din Bucureşti şase", a declarat Cseke Attila în cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri, după şedinţa de Guvern.

În clasa 2 intră spitalele de competenţă înaltă care deservesc un judeţ şi judeţele limitrofe pentru afecţiuni cu grad mare de complexitate, iar în clasa 3 vor intra spitalele judeţene, de competenţă medie. În ultimele două categorii, intră spitalele cu competenţă bazală sau cele cu competenţă limitată. Cseke a estimat că, în urma reorganizării spitalelor, până la sfârşitul anului, spitalele regionale de urgenţă din Târgu-Mureş, Constanţa şi Timişoara ar putea intra în clasa 1 de competenţă. În vederea finalizării procesului de clasificare, Guvernul a decis şi amânarea aplicării contractul-cadru în perioada 2011-2012 pentru acordarea de servicii medicale până la 1 iunie 2011. "Dorim să evităm diferenţele mari de finanţare între spitale de aceeaşi categorie care există astăzi în sistem", a motivat ministrul Sănătăţii.

Acesta a avertizat managerii spitalelor să facă toate demersurile necesare în vederea acreditării unităţilor pe care le conduc. "Spitalul care nu face cerere de acreditare va pierde dreptul de a i se aloca fonduri publice. Termenul s-a tot prelungit din 2006, dar eu nu doresc să prelungesc aceste termen. Mai sunt trei luni şi rog spitalele care nu au depus încă documentaţia de acreditare să o facă", a spus Cseke.

Un alt avertisment al ministrului este acela că sistemul sanitar românesc va trebuie să facă faţă obligativităţii directivei europene prin care este liberalizată piaţa serviciilor medicale în Uniunea Europeană, liberalizare pe care statele membre trebuie să o implementeze în cele mult doi ani şi jumătate. "Un cetăţean român va putea accesa servicii medicale în orice stat membru, cu anumite condiţii, iar statul român va fi obligat să deconteze acele servicii medicale. Fără a generaliza, o parte a personalului medical va trebui să-şi schimbe mentalitatea pentru că riscăm să ne pierdem pacienţii", a spus Cseke.

Totodată, strategia aprobată miercuri îşi propune şi elaborarea unui plan naţional de resurse umane, ministrul arătând că specializarea medicilor s-a făcut fără o evaluare reală a nevoilor sistemului sanitar. "Astăzi sunt 11.000 de medici de familie în sistemul sanitar românesc şi în pregătire, în perioada de rezidenţiat, mai avem 4.800. Este exclus ca aceştia să poat intra în sistemul asistenţei medicale primare şi pentru că nu a existat o strategie de resurse umane. Avem nevoie de cu totul altceva: anestezişti, cardiologi etc.", a mai spus Cseke Attila.