Ancheta în dosarul privatizărilor controversate a fost declanşată în luna iunie pe baza unor sesizări ale Serviciului Român de Informaţii.

Conform acestora, pe teritoriul Romaniei îşi desfăşura activitatea o grupare de criminalitate organizată constituită în jurul cetăţeanului bulgar Stamen Stancev. Acesta era consultant de privatizare al unei societăţi bancare internaţionale.

Nota SRI preciza că bulgarul avea legături cu demnitari şi funcţionari publici din instituţiile centrale cu atribuţii în domeniul privatizării. Imediat după începerea urmăririi penale, cei implicaţi au fost chemaţi la audieri iar apoi au fost arestaţi preventiv.

Pe 22 noiembrie, procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Robert Neagoe, fost şef al Direcţiei Juridice a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizare în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, adjunctului său Dorinel Mucea şi Mihai Donciu - consilier al Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici.

Cei trei sunt acuzaţi de spionaj economic şi trădare. Robert Neagoe si Dorinel Mucea au fost implicati in privatizarea Petrom. Primul a semnat contractul care acum se afla in atentia anchetatorilor, iar Mucea a negociat forma acestei document. Alte trei persoane - Mircea Flore Calin, Michal Susak si Vadim Benyatov - au fost sau sunt inca reprezentanti ai firmei Credit Suisse First Boston , consultant ales de statul roman in mai multe procese de privatizare, printre care si Petrom si Romtelecom.

Vadim Beanyatov a fost implicat nu numai in privatizarea Petrom, ci si a altor companii din centrul si estul Europei care se ocupa cu afaceri in domeniul energetic. Mircea Flore a semnat la CERF, in mai 2006, contractul de consultanta pentru listarea la bursa a companiei de telecomunicatii Romtelecom. Ulterior au apărut informaţii în legătură cu o posibilă implicare a miniştrilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. Conform magistraţilor, cei doi miniştri l-ar fi cunoscut pe bulgarul Stamen Stanchev şi chiar s-ar fi întâlnit de câteva ori cu acesta, în afara cadrului oficial.

De altfel, ministrul Szolt Nagy a recunoscut că-l cunoştea pe Stamen Stantcev. Nagy a declarat că nu are nici o informaţie în legătură cu acest dosar şi că a solicitat procurorilor lămuriri despre apariţia numelui săi în rezoluţia DIICOT. În schimb, Codruţ Şereş a susţinut că dosarul este unul politic şi că scopul ar fi fost, de fapt, să-l îndepărteze de la conducerea Ministerului Economiei şi Comerţului.