Specialiştii explică misterul sinuciderilor de la Tg. Jiu: e epidemie psihotică

Nebunia sinuciderilor a fost declanşată de o elevă din Târgu Jiu, Raluca Drăguşin, care a ales să îşi pună capăt zilelor aruncându-se în Jiu, după ce şi-a prins de ea un rucsac plin cu pietre. La scurt timp, un elev de 16 ani s-a sinucis în acelaşi mod. Încă doi elevi au încercat să le copieze comportamentul, însă au fost opriţi la timp.

La sfârşitul săptămânii trecute, mama unui băieţel de şase ani a încercat să-şi pună capăt zilelor în acelaşi fel, chiar în faţa micuţului, dar a fost observată de poliţişti. "Asta e demostrativă. Intra în categoria clară a unui suicidar, dar nu depăşeşte tentativa. A făcut totul ca să fie  salvată. Îşi lua rămas bun de la copil şi se aştepta ca copilul să fugă sau să cheme pe cineva. Profită de modelul care e acolo, de matrita respectivă şi şi-a imaginat o cale prin vrea sa comunice ceva", e de părere Florin Tudose, psihiatru.

Psihiatrii spun că mediatizarea excesivă a contribuit la crearea unei epidemii pentru comunitatea din Târgu-Jiu.

"Acolo s-a creat un focar aşa cum existau pe celebre pe şantiere câte o magazie, unde toţi se spânzurau. De ce? Pentru că acolo s-a spânzurat unu şi până nu-i dădeau foc la magazie acolo se spânzurau toţi. Sunt descrieri clasice cu crearea unui model. Acest model va fi greu de scos din comunitatea respectivă. Cu cât ne vom depărta în timp, aceste tentative vor fi tot mai rare. A fost extraordinar de mediatizat, puternica mediatizare a contribuit, nu trebuie mediatizat pentru că omul e influenţat de imagine. Oricine are o problemă face acelaşi lucru. Aici e comunitate închisă cu poveşti locale foarte clare. A început cineva, domnişoara aceea şi a fost vârful de acolo. S-a propagat. Nu se deosebeşte cu nimic o epidemie psihică de o epidemia obişnuită. E la fel ca şi cu castraveţii nemţeşti. Nu e fenomen ciudat, parapsihologic, e o comunitate mai închisă decât altele. Toţi au găsit calea comună: să ne aruncăm în Jiu, plus caracterul simbolic al apei care trece, spală totul, te scapă de orice dureri. E o cale care simbolic îi atrage pe mulţi care cred că e o cale uşoară să mori înecat, de fapt e o moarte groaznică", a declarat pentru REALITATEA.NET Florin Tudose, psihiatru.

Antropologul Vintilă Mihăilescu confirmă că nu există anumite superstiţii în zonă care să fi condus la aceste sinucideri.

"Sunt credinţe populare legate de moarte destul de multe în toată zona Olteniei, dar nu au legatură cu sinuciderea, dimpotrivă sunt foarte de tonice, sinuciderile nu au niciun suport cultural, absolut deloc. Clar e o chestie de contagiune spirituală, îi vine cuiva o idee şi o preiau cei dispuşi. Nu are legatură cu zona sau ceva din zonă, categoric", a declarat pentru REALITATEA.NET Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Sociologii explică acest fenomen şi prin problemele materiale ale oamenilor din zonă.

"Târgul Jiu e şi o zonă cu probleme mai multe decât altele din ţară. E o zonă în care şomajul e  mare, instabilitate e mare, au dispărut o groază de locuri de muncă în zona aia, lucruri care pot să ducă la creşterea ratei de suicid. E o situaţie acolo destul de generatoare de astfel de stări. Zona aia e destul afectată de criza economică", a spus pentru REALITATEA.NET Mircea Kivu, sociolog.