Temperaturile ridicate, urmate imediat de ploi creează un climat favorabil înmulţirii insectelor. Acesta este şi motivul pentru care bucureştenii se confruntă cu o explozie de insecte şi de vegetaţie.
"Datorită temperaturilor care au fost în acest an, cu iarna până aproape de vară şi vara cu încălzirea dintr-o dată, cu foarte multă vegetaţie care a explodat dintr-o dată, cu multă umiditate nu au făcut altceva decât să favorizeze dezvoltarea tuturor insectelor. Într-adevăr faţă de anul trecut, anul acesta este mai păcătos din acest punct de vedere", a spus pentru REALITATEA.NET, Andrei Leca, directorul 3D România, compania cu care Primăria Capitalei are contract pentru dezinsecţie.
Potrivit lui Leca, cele mai multe sesizări primite sunt pentru căpuşe, muşte, ţânţari şi chironomide.
"Chironomida seamănă cu ţânţarul, doar că este un pic mai mare şi altceva decât discomfort nu produce pentru că ea nu se hrăneşte cu sânge, ci cu seva frunzelor", a explicat Andrei Leca.
Angajaţii 3D România ies zilnic pe străzile Capitalei şi dau cu substanţe împotriva ţânţarilor, însă acest lucru nu este suficient pentru a-i elimina.
"Noi acţionăm seară de seară în parcuri. În fiecare zi de la 19 la 24, exact în timpul în care ţânţarul are o activitate intensă. Problema este că dacă plouă, substanţa folosită este ca şi cum ar fi aruncată la gunoi, dar nu avem ce să facem pentru că dacă nu dăm ar fi şi mai rău. Toate substanţele profesionale nu rezistă mai mult de câteva zile pentru că se dezintegrează la razele soarelui. Substanţele sunt făcute în aşa manieră încât să atace insecta, să o omoare, dar să nu reziste mult timp să atace vegetaţia şi să o nenorocească", a explicat Andrei Leca.
Cele mai mari probleme sunt înregistrate în zonele limtrofe Bucureştiului întrucât în localităţile lipite de Capitală nu se iau măsuri împotriva insectelor, a mai spus Leca.
Leca: Substanţele anti-ţânţari sunt iritante, dar nu dăunează sănătăţii
"Dacă te duci în faţa tunului de ceaţă şi înhalezi, apare tusea. Substanţa folosită este iritantă, dar nu poate să moară nimeni de la ea decât dacă o bea. Dar acest lucru este exclus întrucât ea se pulverizează sub formă de ceaţă în vegetaţie", a explicat Andrei Leca.
El a spus că maşinile cu tunuri de ceaţă sunt însoţite tot timpul de gardieni publici care roagă populaţia să elibereze zona respectivă pentru câteva minute.
Leca: Şi populaţia tebuie să ia măsuri pentru eliminarea ţânţarilor
"La ora actuală este o explozie a vegetaţiei şi o explozie a insectelor: chironomide, ţânţari, căpuşe, puricii de pomi, tot ceea ce înseamnă insectă de vegetaţie", a recunoscut Andrei Leca. Pentru a scăpa mai uşor de ele, directorul 3D România a făcut un apel la cetăţeni.
"În primul rând trebuie să conştientizeze şi cetăţeanul şi să nu mai lase niciun ochi de apă, nicăieri pentru că ţânţarul vine şi îşi depune ouăle acolo, iar în şapte zile apar sute, chiar mii de ţânţari care ies de acolo. Apoi asociaţiile de locatari ar trebui să îşi asaneze băltoacele din subsoluri, să repare ţevile sparte din subsoluri pentru că numai lupta chimină nu este suficientă", a spus Andrei Leca.
Medicii de familie: Insectele sunt purtătoare de germeni
Pe lângă disconfortul creat de umflătura şi mâncărimea care apar după ciupitura unei insecte, medicii de familie atrag atenţia că insectele pot aduce microbi în organismul uman.
"Toate insectele sunt vectori pentru diverşi germeni care se transmit, de la ţânţari până la muştele acestea de lângă baltă. Căpuşele care sunt foarte periculoase şi microbii pe care îi transmit prin muşcătură în organismul uman pot produce nişte lucruri îngrozitoare. De exemplu căpuşele pot transmite nişte microorganisme care determină nişte afecţiuni ale nervilor periferici, polinevrită, encefalită, etc. Este o patologie foarte vastă transmisă de insecte, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne panicăm", a spus pentru REALITATEA.NET, secretarul Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov, Sandra Adalgiza Alexiu.
Ea le recomandă oamenilor să se ferească de ciupiturile de insecte prin folosirea oricărui mijloc de apărare pe care îl au la îndemână. "Este mai bine să prevenim decât să tratăm", a spus Sandra Adalgiza Alexiu.
Şi medicul de familie Cristian Oană susţine că insectele sunt purtătoare de microbi, însă nu toate, şi depinde foarte mult de zona epidemică în care duc microbii respectivi. "Doar câteva insecte sunt purtătoare de microbi, precum ţânţarul, căpuşa. De la ţânţar se poate lua malarie, iar de la căpuşă se pot lua nişte infecţii virale care pot să dea de la encefalită cu paralizie până la pneumonie, depinde unde se localizează virusul. Important este însă altceva. Nu contează insectele, ci contează dacă bacteria respectivă se află în zonă. De exemplu ţânţarul poate să transporte malaria, dar dacă în zonă nu este această epidemie nu faci aşa ceva", a explicat el.
Ce trebuie să facem când suntem ciupiţi de insecte
Secretarul Asociaţiei medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov a spus că există câteva substanţe pe care le putem folosi pentru a diminua intensitatea mâncărimii. Ea a atras însă atenţia că nu este indicat să folosim alcool după ce am fost ciupiţi de o insectă.
"Există câteva substanţe mentolate care să scadă mâncărimea. Din acest motiv se folosesc eterurile, cremele, soluţiile mentolate sau mixturile. În schimb dacă folosim alcool, el usucă tare zona şi accentuează mâncărimea. Deci nu e bine când suntem muşcaţi de ţânţari să ne dăm cu spirt, " a explicat Sandra Adalgiza Alexiu.
Medicul de familie Cristian Oană susţine însă că gheaţa este cel mai bun tratament. "Puneţi gheaţă local. Nu trebuie să daţi cu alifii şi dacă nu s-a vindecat din prima puteţi să daţi cu o soluţie de la farmacii pentru bebeluşi când s-au opărit între picioare", a recomandat el.
Există unele persoane alergice la ciupiturile de ţânţari sau la substanţele pe care aceste insecte le lasă în corpul uman. Sandra Adalgiza Alexiu le recomandă acestora să ia medicamente anti-alergice. "Folosind anti-alergicul nu se vindecă ciupitura ci doar face reacţiile locale mai uşoare, nu se mai umflă atât de tare", a explicat ea.
De asemenea, nici scărpinatul nu este o soluţie. "O muşcătură de ţânţar înseamnă că acolo intră o substanţă iritantă şi în jurul acesteia organismul trimite imediat armata ca să izoleze zona şi toate mecanismele noastre de apărare concentrate în zona aceea produce mâncărimea şi zona aceea roşie puţin mai umflată", a explicat doctorul Sandra Adalgiza Alexiu.
Ciupiturile de ţânţari nu sunt atât de grave încât să ducă pacienţii la medicul de familie. Există însă, unele cazuri în care apare suprainfecţia şi atunci trebuie neapărat să ajungă la doctor. Nu putem spune însă acelaşi lucru şi despre căpuşe.
"Când eşti muşcat de o căpuşă este bine să te adresezi medicului, pentru că sunt greu de scos. Apoi trebuie urmărită zona respectivă să nu se suprainfecteze, trebuie să fi atent la complicaţiile care pot apărea", a atras atenţia Sandra Adalgiza Alexiu.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M