Katla, care în traducere înseamnă "sora înfuriată", este situat în vecinătatea vulcanului de sub gheţarul Eyjafjallajokull, iar în trecut a devenit activ odată cu acesta din urmă. Eyjafjallajokull a erupt de trei ori în istorie - în 926, 1621 şi 1821. De fiecare dată a erupt şi Katla.
"Activitatea unui vulcan adesea antrenează intrarea în activitate a următorului vulcan", a explicat Pall Einarsson, profesor de geofizică la Universitatea din Islanda. Între camerele cu magmă care alimentează fiecare vulcan funcţionează un principiu similar vaselor comunicante. Vulcanii intră în erupţie din cauza presiunii pe care o exercită magma într-o cameră, dar când presiunea scade într-o cameră, poate creşte în camera vecină.
De 22 de ori Katla a erupt însă independent de Eyjafjallajokull. Pentru că este un vulcan mai mare, Katla are şi un potenţial de erupţie mai mare.
Şi Katla este acoperit de un gheţar a cărui grosime este de două ori mai mare decât cea a gheţarului Eyjafjallajokull, aşa încât, dacă erupe Katla, va crea nori de cenuşă şi mai mari decât cel care perturbează în prezent transportul aerian european. Norul de cenuşă de la Katla ar putea ajunge până în stratosferă, de unde va putea fi purtat în întreaga lume şi va bloca razele soarelui.
Katla obişnuieşte să erupă o dată la o sută de ani. Ultima dată a erupt în 1918 şi a provocat inundaţii masive. Erupţia a durat un an. În timpul erupţiei din 1700, a determinat o scădere a temperaturii suficient de mare cât să îngheţe râul Mississippi, de pildă.
Islanda are un sistem de monitorizare a vulcanilor bine pus la punct. Vulcanii sunt principala trăsătură a peisajului ţării şi în definitiv sunt responsabli de însăşi existenţa ei.
Geologii monitorizează Katla pentru orice semn care ar indica iminenţa unei erupţii, inclusiv microseismele. Până acum, nu sunt indicii că vulcanul Katla s-ar trezi, însă nu întotdeauna vulcanii transmit semnale precursoare înainte de a erupe. Uneori, pot erupe fără niciun avertisment.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M