Pe 28 aprilie a avut loc la NASA o conferinţă de presă în care s-au expus realizările de până acum a misiunii Voyager, înainte ca cele două sonde să iasă din sistemul solar.
Sondele Voyager au avut ocazia de a prinde o aliniere a planetelor fără precedent. Voyager 1 survolat planeta Jupiter şi Saturn, în timp ce Voyager 2 a trecut pe lângă Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.
Potrivit lui Ed Stone de la Institutul de Tehnologie din Pasadena, cercetător în cadrul proiectului Voyager încă din 1972, lista parţială cu descoperirile celor două sonde include vulcani de pe satelitul planetei Jupiter, Io, dovezi despre un ocean de gheaţă sub suprafaţa satelitului Europa, ploi de metan pe satelitul lui Saturn, Titan, gheizerele de gheaţă de pe satelitul Triton al lui Neptun, vânturile planetare care au o viteză mult mai mare odată cu creşterea distanţei faţă de soare.
Cele două sonde se presupune că s-ar afla la ora actuală la marginea exterioară a heliosferei, un spaţiu numit "heliopauză", iar cercetătorii încă nu ştiu exact cât mai au de parcurs până când vor ieşi în spaţiul interstelar, din afara heliosferei. Totuşi, potrivit estimărilor, heliopauza are aproximativ 5-6 miliarde kilometri grosime, ceea ce ar însemna că în circa cinci ani acestea vor intra în spaţiul interstelar.
În 1977 au fost lansate două sonde spaţiale gemene: Voyager 1, pe energie nucleară, şi Voyager 2, care merg însă în direcţii diferite: prima către nord, iar a doua către sud.
Voyager 1 călătoreşte cu 61.155km pe oră şi se află acum la 17 miliarde de km de Soare. Voyager 2 are o viteză mai mică, de "doar" 56.327 km pe oră şi este la 14 miliarde km de steaua noastră.
Ambele sonde spaţiale duc cu ele un mesaj de întâmpinare pentru eventuale forme de viaţă pe care le vor întâlni. Mesajul conţine sunete şi imagini selectate pentru a arăta diversitatea vieţii şi culturii de pe Terra.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M