Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august / FOTO: Realitatea Tv

Patriarhia Română caută proiectanţi pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, chiar dacă multe voci se opun acestei construcţii. 

Joi au fost prezentate ofertele primite. Acestea includ proiectele de arhitectură, rezistenţă şi instalaţii - la faza de studiu de fezabilitate şi detalii tehnice pentru autorizaţia de construire - însoţite de machete ilustrative, care au fost depuse de societăţile înscrise la concursul de proiectare a viitoarei catedrale patriarhale.

Ordinul Arhitecţilor din România critică însă procedura prin care Patriarhia Română va selecta proiectul câştigător pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Ei consideră că este vorba doar de o licitaţie pentru detalierea tehnică a unui model impus. Arhitecţii au mai spus că nu sunt de acord cu tema impusă a proiectului, considerând că aceasta nu are legătură cu tradiţia autentică a arhitecturii ortodoxe româneşti şi nici cu cea contemporană.

Vişan Viorel Atanasiu, membru în conducerea Ordinului Arhitecţilor din România, spune că, dacă proiectul actual va fi pus în practică, va fi un eşec urbanistic şi arhitectural. El a criticat şi amplasarea defectuoasă, dimensiunile prea mari şi lipsa de identitate arhitecturală a viitoarei Catedrale.

Asociaţia Umanistă Română se opune construcţiei. Reprezentanţii Asociaţiei consideră ilegale şi neconstituţionale demersurile făcute pentru a forţa ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului pe terenul de 11 hectare de lângă Palatul Parlamentului. Asociaţia a iniţiat o serie de acţiuni, inclusiv în justiţie.

Nici toţi românii nu sunt de acord cu construcţia lăcaşului. Ei au creat un cont pe facebook.com intitulat "Nu e momentul pentru Catedrala Neamului de 400 de milioane euro". Peste 19.000 de membri s-au alăturat deja.

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu s-au lăsat însă influenţaţi de aceste opinii.   "Considerăm înşelătoare opinia conform căreia trebuie făcute economii, inclusiv prin sistarea lucrărilor la lăcaşurile de cult aflate în construcţie, deoarece prin edificarea unui lăcaş de cult se întăreşte solidaritatea şi cooperarea dintre credincioşi, inclusiv întărirea vieţii spirituale, care permite oamenilor să depăşească orice fel de criză, fără să se autodemoleze, ajungând la deznădejde sau la dezumanizare", potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române.

Referitor la contestarea dreptului de proprietate al Patriarhiei Române asupra terenului, "atribuirea legală a acestuia de către statul român reprezintă, în primul rând, un act de dreptate, nu un privilegiu. Terenul atribuit în proprietate Patriarhiei Române reprezintă o reparaţie morală pentru cele trei biserici demolate din zona Dealului Arsenalului, Spirea Veche, Izvor şi Alba-Postăvari şi cele două lăcaşuri de cult translatate pe alte amplasamente mascate de blocuri, Mihai-Vodă şi Schitul Maicilor, pentru a se construi, în perioada regimului comunist, actuala clădire a Palatului Parlamentului".

"În ceea ce priveşte îngrijorarea manifestată de către unii că banii ar putea fi folosiţi pentru “orfelinate, cămine de bătrâni, cantine pentru săraci” etc., informăm că, prin construirea viitoarei Catedrale patriahale, Biserica Ortodoxă Română nu va diminua ampla operă socială pe care o desfăşoară în prezent", au comunicat reprezentanţii Patriarhiei.

Astfel, Patriarhia va continua demersurile pentru construcţia celei mai mari Catedrale de la noi din ţară.