Constantin Dobrin este unul din cei circa 5.000 de braşoveni care îşi caută de lucru, dar nu au ajutor de şomaj. Povestea lăcătuşului începe atunci când ultima firmă de prelucrarea metalelor de pe platforma Tractorul se pregătea de faliment. Nu a mers însă la forţele de muncă doar pentru viza lunară: a făcut un curs de antreprenoriat. Străduinţa lui a dat până la urmă roade. A fost angajat coordonator la o fabrică de jucării ecologice.
O minune ţine trei zile. Cea a şomerului reprofilat Constantin Dobrin a ţinut trei luni, până când şi fabrica de jucării a falimentat. Pentru că a lucrat prea puţin timp, Dobrin nu a mai primit dreptul la ajutor de şomaj. Din iulie 2008 îşi caută de lucru, amărât că timpul trece în defavoarea lui.
Traiul familiei Dobrin îl asigură soţia, reprofilată şi ea din şomeră a industriei braşovene în agent de asigurări de succes. Când nu îşi caută de lucru, Constantin Dobrin se plimbă pe lângă ce a rămas din uzina de Tractoare la care el şi rudele sale au totalizat 300 de ani de muncă.
Şomerii braşoveni care au făcut cursuri de recalificare nu îşi găsesc un loc de muncă
PUBLICAT
Marţi, 2 Februarie 2010 13:13
ACTUALIZAT
Miercuri, 3 Februarie 2010 00:30
SURSA
REALITATEA.NET
AUTOR
Petronela Rotar
Incertitudine, sărăcie, alergătură după un loc de muncă, pe toate criza le-a abătut asupra multora dintre noi. Sunt şi români asupra cărora recesiunea economică şi-a spus cuvântul îndoit. După ce s-au despărţit cu greu de locul de muncă de o viaţă au acceptat să se reprofileze, dar nici noile ocupaţii nu au avut o durată prea mare.







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M