"Va fi un experiment prin care vreau doar să arăt că aşa ceva este posibil", a precizat Mark Post, cercetător în biologie vasculară la Universitatea din Masstricht, citat de publicaţia online wired.co.uk.
Potrivit acestuia, hamburgerul va fi asamblat din fibre foarte suţiri de ţesut muscular create din celule stem recoltate din resturi animaliere provenite din măcelării. Fibrele vor fi lăsate să se dezvolte într-un mediu saturat cu zahăr, aminoacizi, lipide şi substanţe minerale până când vor atinge o lungime de circa 2,5 centimetri şi o lăţime de aproape un centimetru. Cercetătorul olandez a calculat că ar avea nevoie de peste 3.000 de fibre pentru a alcătui o chiftea de grosimea unui burger obişnuit.
Hamburgerul de laborator nu va avea un aspect roşiatic asemănător cu cel făcut din carne naturală, întrucât din componenţa lui va lipsi sângele.
Biologul Mark Post a explicat că deşi hamburgerul crescut în laboratorul său va fi extrem de scump, costurile ar putea să scadă foarte mult prin mecanismele producţiei de masă. "Acest hamburger - primul din lume de acest fel - va fi dezvoltat într-un laborator academic sub supravegherea unor specialişti. De aceea este atât de scump", a precizat cercetătorul olandez.
Cercetătările din domeniul cărnii artificiale se află încă la început, iar specialiştii în materie consideră că produsele din carne procesată precum cârnaţii sunt mai simplu de obţinut decât fripturile sau cotletele, care au o textură mai complexă. Un prim obiectiv urmărit de cercetători este de a produce carne procesată mai sănătoasă, cu mai puţine grăsimi saturate şi poate cu mai mulţi nutrienţi.
Cel mai important beneficiu al acestei ramuri de cercetare ar putea fi, însă, reducerea consumului de energie. Potrivit unor studii, carnea obţinută in-vitro ar necesita între 35% şi 60% mai puţină energie decât creşterea animalelor, ar emite cu cel puţin 80% mai puţine gaze cu efect de seră şi ar utiliza cu aproximativ 98% mai puţin pământ.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M