Alan Stern este principalul suporter al misiunii New Horizon de la NASA, care se va duce la Pluto, şi spune că avem nevoie de o definiţie simplă şi practică a noţiunii de planetă, după decizia Uniunii Internaţionale a Astronomilor în care Pluto a fost retrogradată, sistemul solar având acum doar opt planete.
Stern insistă că numărul de planete din sistemeul nostru solar este însă de circa 1000, marea majoritate fiind pitice de gheaţă în centura Kuiper, la marginea sistemului solar.
Cercetătorul şi colegii săi au format o alianţă de astronomi care vor să schimbe paradigma actuală a planetelor, mai ales după descoperirea a sute de exoplanete în ultimii 15 ani. El crede că ar trebui să definim un obiect celest doar după atributele fizice.
Prin urmare, dacă un corp are suficientă gravitaţie pentru a forma o sferă, fie din gheaţă, rocă sau gaz, atunci este o planetă. Se trage linie doar când obiectul este prea masiv şi ajunge la dimensiunile unei pitice maro.
Problema cu actuala definiţie a planetelor este că nu respectă logica, cel mai puternic argument fiind cel al schimbării orbitei. Dacă am muta Pământul în centura Kuiper atunci am fi detronaţi la rangul de planetă pitică pentru că nu am domina gravitaţional orbita. Dacă am pune Pământul în jurul lui Jupiter atunci ar fi doar un satelit.
Definiţia propusă de Stern ar fi cuprinzătoare. El spune că lunile sferice ar trebui să fie considerate tot planete. Prin urmare, toate lunile mari din sistemul nostru solar cum ar fi Europa, Ganymede, Calisto şi chiar Luna noastră ar trebui să fie clasificate drept planete. Potrivit discovery.com, cercetătorul a oferit şi o denumire: Planetă Satelit.
Cu alte cuvinte, locaţia obiectului nu ar trebui să conteze. Dacă muţi Statele Unite la nivelul Australiei, eşti tot un om. De exemplu, satelitul Triton a lui Neptun este o planetă pitică capturată din centura Kuiper.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M