Sindicatele şi conducerea Casei Naţionale de Pensii se tem că sistemul de pensii private presupune riscuri, fiind vorba de o investiţie pe piaţa financiară. În replică, reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private spun că riscul este mic, pentru că există un plan de securitate privind administrarea fondurilor, iar contribuabilii nu-şi vor pierde banii.

"Acest sistem este sigur atât cât poate permite o societate, pentru că şi sistemul public ar putea să scadă dacă economia se prăbuşeşte. Niciodată nu există o siguranţă de 100%", spune Mariana Câmpeanu, preşedinte CNPAS.

Sindicaliştii susţin că sistemul de pensii private nu poate oferi aceeaşi siguranţă pe care o oferă cel de stat.

"Banii aceştia sunt investiţi în titluri de valoare de diverse forme a căror valoare poate să scadă sau poate să crească. Evident că scăderea valorilor acestor titluri poate duce la pierderi financiare care se reflectă asupra conturilor personale", spune Petru Dandea, vicepreşedinte al Cartel Alfa.

Reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private spun că planurile de investiţii ale societăţilor care administează fondurile de pensii private vor fi supravegheate. În plus, vor fi impuse şi fonduri de garantare, astfel încât populaţia să nu piardă banii din contribuţii.

"Ceea ce nu poate oferi nici Comisia şi nici Guvernul, în acest moment, este garantarea nivelului de randament. Se garantează nivelul minim al contribuţiilor cu care au venit participanţii minus deducerile pentru costurile de administrare", explică Mircea Oancea, preşedinte CSSPP.

Românii vor putea contribui la pensiile private din 2008. În primul an, cotizaţia va fi de 2% din salariul brut, iar stagiul minim de cotizare va fi de 20 de ani. Sistemul de pensii private este obligatoriu pentru toţi salariaţii cu vârsta de maximum 35 de ani şi opţional pentru cei care au între 35 şi 45 de ani. La pensiile private facultative contrubuţia nu trebuie să depăşească 15% din veniturile brute realizate.