Sindicatele cer majorarea salariului minim pe economie la 705 de lei

Sindicaliştii cer ca salariul să crească în mediul privat de la 600 de lei la 705 lei. Doar bugetarii primesc, de la 1 ianuarie, prin legea unică un venit minim de 705 lei. În acest fel va exista un singur salariul minim pentru angajaţii din România, atât cei de la stat cât şi cei din mediul privat.

Sindicatele vor avea săptămâna viitoare o nouă rundă de întâlniri cu reprezentanţii Finanţelor şi ai Muncii pentru a ajunge la un rezultat în ceea ce priveşte majorarea salariul minim pe economie, a spus liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul unei întâlniri la ministerul de Finanţe.

"Sperăm să avem săptămâna viitoare o nouă rundă de întâlniri cu toţi partenerii sociali şi să rezolvăm problema salariului minim", a spus Hossu.

La întâlnirea de miercuri de la sediul Ministerului Finanţelor Publice a participat din partea sindicatelor doar liderul Cartel Alfa, iar din partea autorităţilor statului au fost prezenţi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, şi cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Hossu a precizat că a încercat să îi explice ministrului Vlădescu că "la ora actuală salariul minim ar un instrument şi o sursă suplimentară la bugetul de stat".

"În acealaşi timp, salariul minim este o necesitate şi nu are nicio influenţă asupra salariului mediu pe economie, care este influenţat de valoarea inflaţiei. Practic evoluţia din ultimii 10-15 ani arată că, şi în anii cu salturi spectaculoase ale salariului minim, de peste 53%, efectul a fost aproape nul în structura salariului mediu", a explicat liderul sindical.

Bogdan Hossu a dat exemplul anului 2002, când salariul mediu a urcat cu 9,4%, iar inflaţia a fost de 9,2%.

"Practic există un echilibru între salariul mediu şi inflaţie, şi nu faţă de salariul minim pe economie", a concluzionat Hossu.

Delegaţia FMI este în România pentru a evalua progresele făcute de autorităţi

La Ministerul Finanţelor, experţii FMI continuă evaluarea rezultatelor financiare obţinute de România în primele trei luni ale anului. De această evaluare depinde acordarea celei de a cincea tranşe a împrumutului de la FMI, în valoare de 850 de milioane de euro.

Autorităţile de la Bucureşti ar putea cere experţilor străini o ţintă de deficit bugetar mai mare, având in vedere cheltuielile publice încă ridicate. De altfel, FMI a revizuit în scadre, de la 1,3 la 0,8 % prognoza de creştere economică a ţării noastre anul acesta.

Între timp, miniştrii Cabinetului Boc au început să prezinte noi planuri de concedieri ale angajaţilor din sectorul public. Ministrul Turismului, Elena Udrea a anunţat desfiinţarea a 145 de posturi din ministerul pe care îl conduce. Măsura vine după ce preşedintrele Traian Băsescu i-a chemat săptămâna trecută la consultări pe membrii membrii Executivului, pe tema concedierilor din administraţie.