foto: romaniacurata.ro

CGC (Academia de Advocacy, Alianţa Civică, Cartel Alfa, Societatea Academică din România, Societatea Timişoara, Grupul pentru Dialog Social, Freedom House România, Centrul pentru Jurnalism Independent) a publicat pe site-ul www.romaniacurata.ro o listă care cuprinde 263 de nume ale candidaţilor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Deocamdată, lista este provizorie, în dreptul numelor multor candidaţi nefiind trecut nici un motiv pentru care electoratul ar trebui să evite să-i voteze. De altfel, pe site există o invitaţie formală ca toţi cei care ştiu ceva despre un candidat să se adreseze Coaliţiei.

Studiul Coaliţiei pentru un Parlament Curat este simultan prezentată cu o alta, a Asociaţiei Pro Democraţia şi a Agenţiei de Monitorizare a Presei, care au dat publicităţii, tot marţi, o anchetă similară, cu 130 de nume de parlamentari, care candidează în vestul ţării.

CGC a folosit patru criterii după care un candidat este recomandat sau nerecomandat electoratului. Cel mai uzitat este cel al existenţei unor "acţiuni contra statului de drept". Rubrica îi vizează în exclusivitate pe actualii parlamentari care au votat, de-a lungul acestei legislaturi, legi considerate de reprezentanţii CGC drept contrare statului de drept. Al doilea criteriu este existenţa unor probleme cu justiţia legat de acte de corupţie. Există şi o rubrică specială rezervată celor care s-au mai aflat pe listele negre ale Coaliţiei pentru un Parlament Curat sau Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. De asemenea, este luat în calcul şi faptul dacă un candidat sau altul a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008, iniţiat de Coaliţie.

Votul favorabil dat anumitor legi a făcut ca mulţi parlamentari să fie acuzaţi de acţiuni contra statului de drept. Este vorba de eliminarea din rândul faptelor penale a acordării de credite fără respectarea normelor de creditare şi folosirea acestora în alt scop decât cel declarat, de proiectul de lege prin care şefii parchetelor sunt numiţi de CSM, nu de ministrul de Justiţie, de limitarea atribuţiilor acordate iniţial Agenţiei Naţionale de Integritate, de reducerea numărului categoriilor de persoane care pot fi verificate de către Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, de amendarea Codului de Procedură Penală care a cauzat nemulţumirea Comisiei Europene şi semnarea moţiunii simple împotriva fostului ministru de Justiţie, Monica Macovei. 

Cele mai consistente acuze, din acest punct de vedere, sunt aduse unor membri ai celor două comisii juridice ale Parlamentului, unii bifând aproape toate "capetele de acuzare", fie în calitate de iniţiatori ai amendamentelor incriminate, fie în calitate de simpli votanţi ale acestora: Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Ghişe (PNL), Doru Ioan Tărăcilă (PSD), Norica Nicolai (PNL), Marton Arpad (UDMR), Eugen Nicolicea (PSD), Ioan Chelaru (PSD), Florin Iordache (PSD), George Băeşu (PSD), Sergiu Andon (PC), Nicolae Şerban (PSD), ş.a. 

La secţiunea celor cu probleme cu justiţia sunt menţionaţi toţi cei pentru care procurorii au cerut Parlamentului avizarea începerii urmăririi penale: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Paul Păcuraru, Codruţ Şereş, Şerban Mihăilescu. Lor li se adaugă deputatul Emilian Cutean (PSD), judecat pentru abuz în serviciu şi evaziune fiscală; Cristian Boureanu (PD-L), cecetat pentru abuz în serviciu contra intereselor statului; Gheorghe Funar (PRM), cercetat pentru dizolvarea abuzivă a Consiliului Local Cluj-Napoca, în 2002; Ion Stan (PSD), acuzat în dosarul ofiţerilor SRI implicaţi în traficul de produse petroliere; Ion Dumitru (PSD), trimis în judecată pentru abuz contra intereselor statului; Petre Daea (PSD), trimis în judecată pentru concesionarea Insulei Mari a Brăilei către colegul său de partid Culiţă Tărâţă.

Deşi nu sunt parlamentari, dar candidează la alegeri, sunt menţionaţi pesedistul Constantin Conţac, trimis în judecată pentru spălare de bani şi obţinerea de foloase necuvenite; pedelistul Eugen Bădălan, implicat în dosarul Tofan; liberalul Dan Ilie Morega, cercetat pentru că ar fi folosit instituţiile statului pentru colectarea de fonduri destinate partidului; pesedistul Gavril Mârza, trimis în judecată pentru finanţarea ilegală a partidului; penegistul Gigi Becali, cercetat în dosarul "Valiza"; Dan Voiculescu (PC), urmărit penal în dosarelele privatizării ICA Bucureşti şi Loteria II pentru mită, spălare de bani şi fals.