Sesiunea de vară durează din februarie până în iunie, adică cinci luni. Mai mult de jumătate din perioadă, mai exact aproape trei luni, parlamentarii au fost liberi. Summit-ul NATO de la Bucureşti le-a adus aleşilor prima vacanţă de două săptămâni, iar sărbătorile pascale au însemnat încă o săptămână liberă. Mulţi nu au mai pus piciorul însă în sala de plen pentru că imediat după Paşte a început campania electorală.

Absenteismul îndelungat s-a soldat cu mari restanţe legislative: legea Curţii de Conturi nu a fost adoptată, avizele pentru începerea urmăririi penale a miniştrilor parlamentari nu au fost date, legea pentru majorarea pensiilor pentru persoanele care au lucrat în condiţii grele a rămas şi ea pe dinafară. De asemenea, modificările care trebuiau aduse Codului Fiscal, modificări de care depinde adoptarea viitorului buget, nu au fost făcute. Parlamentarii mai au două săptămâni pentru desenarea colegiilor electorale, o altă sarcină pe care nu şi-au îndeplinit-o în această sesiune legislativă.

Cu toate că Parlamentul a fost mai mult pustiu, aleşii şi-au primit salariile, cu excepţia celor, foarte puţini, care şi-au luat concediu fără plată. Cei peste 3000 de euro pe lună, sumă care reprezintă indemnizaţia şi suma forfetară, au continuat astfel să intre în conturile aleşilor.