Sergiu Nicolaescu: "Ultimul corupt din România", o ironie la societatea actuală

"Ultimul corupt din România" este urmarea filmului "Poker". De ce aţi vrut să faceţi o continuare a filmului?

Pentru că am avut actori foarte buni. Am reuşit ca primul film să fie un film interesant. Al doilea scenariu era mai bun decât primul. Sunt actori de excepţie în al doilea film, mai mulţi decât în primul.

Cum v-aţi reîntâlnit cu actorii cu care aţi lucrat în Poker, au evoluat personajele lor? V-aţi gândit la ei când aţi creat personajele?

Important este cât s-au gândit ei la personajul respectiv. Or, cunoscând personajul, le-a fost mai uşor în al doilea film. Intraseră deja în rolurile respective. Am avut actori foarte buni: Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Mircea Diaconu, Ion Riţiu, Ion Dichiseanu, George Mihăiţă. În afară de asta, e şi ultimul corupt care este Nae Lăzărescu. Sunt actori absolut senzaţionali cu care m-am împăcat. Îi cunoşteam dinainte. Eu lucrez în general cu aceiaşi actori şi atunci am lucrat cu multă bucurie şi cu multă satisfacţie. Am terminat filmul în 23 de zile. A fost un film care a mers uns.

De ce se numeşte "Ultimul corupt"? Va exista vreodată un ultim corupt în lume, în politică, oriunde?

E o ironie. "Ultimul corupt din România"... Îţi dai seama... ultimul corupt din România nu va fi niciodată, dar e interesant că filmul captează societatea de astăzi şi sub forma unei glume. Sub forma unei comedii am tratat acest subiect. E un film foarte plăcut. M-am gândit de ce are nevoie spectatorul nostru astăzi şi cred că are nevoie să şi râdă, să îi şi placă ceva, nu numai accidente, morţi, crime, lucrurile care se transmit în general în presa scrisă şi în televiziune.

"Poker" a fost una dintre premierele care au avut un mare succes la public. Dumneavoastră faceţi filme de foarte mult timp. Credeţi că de-a lungul timpului publicul s-a schimbat, preferinţele publicului s-au schimbat sau publicul caută acelaşi lucru?

Publicul nu se schimbă... M-am întâlnit cu un copil de 6-7 ani la alimentară, care mă cunoştea. Zice: "Nu sunteţi cutare din «Pistruiatu'»?", "Eu sunt". S-au strâns imediat 5-6 copii. Erau nişte copii lângă o alimentară, care cerşeau. Ei... lucrul ăsta este deosebit, ca oamenii să te recunoască, să te privească cu plăcere, să-ţi spună lucruri frumoase. Şi eu răspund la fel, pentru că filmele mele le-am făcut pentru spectatori şi m-am gândit întotdeauna la ei. Nu le-am făcut concesii. Asta nu am făcut niciodată. Dar am ţinut cont de părerea sau plăcerea pe care o au ei să vină la filmele mele. În sensul acesta am construit şi filmul de care e vorba, "Ultimul corupt". Eu mă gândesc la spectator, de ce are nevoie spectatorul român, publicul... sigur că sunt şi alte generaţii. Generaţiile mai în vârstă mă cunosc mai bine. Uite şi exemplul pe care vi l-am dat, copiii care mă recunosc. Asta înseamnă recunoaşterea unei cariere şi mă face sensibil la ceea ce continuu să dau publicului.

"Ultimul corupt" este o comedie pe teme politice. Personajele din "Ultimul corupt", ca şi cele din "Poker", fac parte din politica românească. Sunt şi influenţe din politica actuală românească?

Eu nu fac niciodată politică prin filme. Eu prin filme am făcut educaţie, filme istorice, filme poliţiste, prin care tot arătam evenimente istorice anume, ale unei anumite perioade, drame, adaptări cinematografice ale unor romane celebre şi bineînţeles comedii. Nu încerc să fac politică prin film. E departe de mine aşa ceva. Dar e clar că societatea de astăzi mă inspiră. Deci personajele nu se potrivesc cu nimeni, să ne fie clar, nu se potrivesc. Dar e o ironie la societatea actuală, fără îndoială.

Credeţi că mai există loc de umor în societatea de astăzi, în politica de astăzi, având în vedere toate crizele politice şi sociale?

Încerc să-i fac loc.