Belgradul a făcut un gest simbolic şi politic imens luni. Parlamentul sârb a adoptat o declaraţie de condamnare a masacrului comis asupra musulmanilor la Srebreniţa, în 1995, informează Timesonline.
Declaraţia, care deschide Serbiei orizonturile către UE, a fost susţinută de preşedintele proeuropean Boris Tadici şi criticată dur de parlamentarii naţionalişti. Aceştia din urmă argumentează că declaraţia nu face altceva decât să pună Serbia în poziţia de personaj rău etern şi au părăsit sala de şedinţe în momentul votului.
Declaraţia adoptată nu include termenul genocid - deşi Curtea Internaţională de Justiţie a clasificat astfel tragedia de la Srebreniţa. În schimb, Serbia recunoaşte că nu a reuşit să prevină omorurile comise de propriile sale forţe armate după ce acestea au capturat enclava protejată de militari olandezi din căştile albastre.
Aproape 8.000 de bărbaţi şi copii musulmani au fost ucişi cu sânge rece şi înhumaţi în gropi comune de trupele sârbeşti şi de gherilele paramilitare în enclava Srebreniţa, la 11 iulie 1995.
Armata sârbă comandată de Ratko Mladici - general sârb căutat încă pentru crime de război, a cucerit localitatea chiar de sub nasul trupelor ONU, care trebuiau să asigure securitatea enclavei decretate „zonă sigură“.
În anii războiului din Bosnia, campaniile de purificare etnică au alungat din case zeci de mii de refugiaţi din zonele ocupate de forţele sârbe.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M