Dezbaterile din comisie au avut loc în aceeaşi zi în care plenul CSM discută propunerea ministrului justiţiei Cătălin Predoiu de numire a Monicăi Şerbănescu ca şef al DNA. În prezent, legea prevede că procurorii şefi sunt numiţi de preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 9 septembrie, că ar putea sesiza Curtea Constituţională în cazul legii prin care se urmăreşte numirea procurorilor-şefi de către CSM.

Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, avertiza, pe 4 septembrie, după votul senatorilor jurişti, că România s-a angajat în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare al CE să nu modifice procedura de numire şi revocare a procurilor-şefi DNA şi DIICOT, autorităţile române fiind "perfect conştiente" de această cerinţă.

Comisia Juridică a Senatului a adoptat săptămâna trecută un amendament prin care procurorii şefi al Parchetului general, DNA şi DIICOT să fie numiţi de către CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Această prevedere îl scoate practic din ecuaţie pe şeful statului, cel care făcea până acum aceste numiri.

În Senat au existat trei iniţiative legislative aparţinând PSD, PC şi UDMR, iar parlamentarii au stabilit, la recomandarea Consiliului Legislativ, să comaseze cele trei propuneri urmând a întocmi un raport comun.

Modificarea legii actuale astfel încât procurorii şefi să fie numiţi de către CSM reprezintă o doleanţă mai veche a partidelor parlamentare, mai puţin PD-L. Subiectul a fost readus în discuţie în contextul în care mandatul procurorului şef al DNA, Daniel Morar, a expirat la 15 august. Partidele, cu excepţia PD-L, au acuzat adesea politizarea acţiunilor DNA, mai cu seamă în contextul dezbaterilor privind cererile de începere a urmăririi penale împotriva celor patru parlamentari-Năstase, Mitrea, Păcuraru şi Şereş. Ei au susţinut că şeful DNA acţionează la comanda celui care l-a numit în funcţie, respectiv preşedintele Traian Băsescu.