Şeful CJ Harghita cere părerea Bruxelles-ului despre reorganizarea teritorială

Borboly îi precizează comisarului european că i se adresează "deoarece principalele argumentele aduse în favoarea desfiinţării judeţelor (nivelul NUTS 3) sunt bazate pe conformarea la aşteptările Uniunii Europene, respectiv pe implementarea cu succes a politicii regionale". Astfel, preşedintele CJ Harghita se interesează
ce populaţie şi întindere ar trebui să aibă regiunile de dezvoltare (NUTS 2) pentru a servi cel mai bine dezvoltarea economico-socială a zonei în cauză. 

"Conform experienţelor şi recomandărilor Uniunii Europene este obligatoriu (sau recomandat în mod ferm) ca regiunile NUTS 2 să fie în acelaşi timp şi unităţi administrativ-teritoriale? Este adevărat că, conform recomandărilor Uniunii Europene, statele membre trebuie să formeze regiuni cu populaţie şi nivel de dezvoltare economică (PIB pe locuitor aproape identic) similare? Care sunt acele norme juridice comunitare care obligă statele membre UE să formeze unităţi administrativ-teritoriale peste 3 milioane de locuitori (NUTS 2)?", îl întreabă Borboly pe comisarul european.

În plus, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita se interesează ce norme juridice comunitare interzic statelor membre UE să aibă unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie sub 3 milioane de locuitori (NUTS 2) şi dacă există norme comunitare care interzic, ca la formarea regiunilor de dezvoltare (NUTS 2), statele membre să aibă în vedere tradiţiile istorice şi culturale.

"Conform experienţelor comunitare, care din următoarele situaţii este mai avantajoasă din punctul de vedere al atragerii şi utilizării cu succes a fondurilor europene: dacă regiunea de dezvoltare NUTS 2 cuprinde unităţi (NUTS 3 sau LAU1) legate din punct de vedere economic, istoric şi cultural sau dacă regiunile de dezvoltare sunt create în mod artificial, fără a avea în vedere tradiţiile din regiunea în cauză? Care sunt experienţele europene în privinţa situaţiei când, o zonă mai dezvoltată şi una mai puţin dezvoltată sunt comasate într-o singură unitate administrativ-teritorială (regiune), cum se modifică diferenţele de dezvoltare existente la nivel regional, şi care este ponderea pe care o obţin din fondurile de dezvoltare zonele situate la periferia regiunii? În baza recomandărilor formulate de UE şi a experienţei acumulate în cursul implementării politicii de coeziune, cum este afectat principiul subsidiarităţii prin desfiinţarea unităţilor administrativ-teritoriale (regiuni NUTS 3) mai mici şi integrarea acestora în unităţi mai mari?", îi mai solicită Borboly comisarului european.

"Conform recomandărilor şi experienţelor comunitare, cât de important este ca la formarea unităţilor administrativ-regionale şi/sau de dezvoltare de nivel NUTS 2, statele membre să aibă în vedere nevoile formulate şi exprimate de cetăţeni, sau este mai degrabă oportun, ca fără orice consultare publică în acest sens, prin forţe externe de putere politică, noua structură să fie impusă cetăţenilor? Cât de bine contribuie la îndeplinirea cu succes a obiectivelor formulate prin politicile de dezvoltare comunitare, dacă regiunile preponderent rurale, cu infrastructură subdezvoltată sunt concentrate în unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie de peste 3 milioane de locuitori?", mai întreabă şeful CJ Harghita.