Şeful ANP: Clanurile Cămătaru şi Corduneanu încă îşi coordonează afacerile din penitenciare

Astfel, şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) s-a plâns că deţinuţii, mulţi dintre ei membri ai unor cunoscute clanuri interlope, au acces la telefoane mobile, cu ajutorul cărora pot să-şi coordoneze diversele afaceri mafiote.

"Cu certitudine pot să vă spun că penitenciarele unde am descoperit cantităţile cele mai mari de telefoane mobile sunt Rahova, Jilava, Giurgiu şi Mărgineni, unde de altfel se află cantonate şi o bună parte din clanurile interlope din Bucureşti şi din zonele limitrofe. (...) Aş prefera să nu îi nominalizez pe toţi. Rămâne o constantă a clanului Cămătarilor în Bucureşti, din Brăila am dispersat în urma unor semnale informative o altă grupare-Caţag, în Bacău avem alte persoane reprezentative nu doar din clanul Hassan ci şi cei veniţi din clanul Cordunenilor de la Iaşi. Există şi la Craiova şi la Timişoara", a spus directorul Agenţiei Naţionale a Penitenciarelor, care a adăugat că interlopii aflaţi în detenţie au deseori dispute pentru zonele de influenţă din penitenciar sau pentru datorii anterioare.

"Modalităţile de introducere a telefoanelor şi altor obiecte interzise sunt cuprinse într-o gamă de modalităţi care incumbă foarte multă creativitate. O să găsiţi de la modalităţi banale de disimulare prin ascunderea lor la diverşi parteneri care intră în unităţile noastre, la altele precum cele în care se aruncă cantităţi impresionante de telefoane peste gardurile unităţilor. Rahova excelează la acest capitol. Cred că în fiecare dimineaţă adună câteva telefoane, până la 10-12 telefoane. Mobilele sunt ascunse în diverse bunuri alimentare, în aparatură electronică şi tehnică pe care au dreptul să o aibă asupra lor, o multitudine de persoane ies la muncă sau la alte activităţi, întâlniri cu membrii de familie, iar în penitenciare intră multe lume, a declarat directorul ANP.

Întrebat dacă nu este necesară o lege care să permită introducerea unor mijloace de bruiaj al semnalului GSM în penitenciar, Băla a răspuns că mai întâi este necesar ca ANP să se pună la punct cu tehnica pentru a nu interfera cu operatorii de telefonie mobilă şi a nu bruia semnalul consumatorilor obişnuiţi.

"Înainte de a avea o lege care să ne permită să bruiem semnalul telefoanelor mobile în penitenciare există o directivă europeană care spune că toţi furnizorii de semnal GSM au prioritate în calitate de ofertanţi pentru a-şi proteja clienţii să nu producem turbulenţe în arealul exterior penitenciarului. În această ordine de idei am avut întâlniri şi am creat un grup de lucru între Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Comunicaţiilor şi reprezentanţii firmelor de telefonie mobilă pentru a căuta şi variante de normare şi soluţii tehnice. Săptămâna trecută am primit prima ofertă tehnică făcută pentru penitenciarul Rahova pentru asigurarea acestui sistem de serviciu de bruiaj care să nu producă turbulenţe benefiarilor din imediata apropiere a unităţii. Cu aparatura pe care o avem acum riscam să creăm neplăceri unor abonaţi care protestau că nu mai au semnal", este de părere şeful ANP.

În acelaşi sens, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus că are pe agenda un astfel de proiect legislativ, care ar putea fi finalizat în cursul anului 2010. "Avem pe agenda noastră un astfel de proiect care să reglementeze problematica bruierii semnalului GSM în penitenciare. Vrem să ne luăm toate precauţiile că demersul nostru este unul care să încadreze şi din punct de vedere tehnic, dar şi al protecţiei drepturilor omului în limite care să-i asigure succesul. Este o chestiune pe care vrem să o lămurim anul acesta. În paralele trebuie să rămânem concentraţi pe metodele tradiţionale prin care să încercăm să oprim traficul cu astfel de telefoane", a spus Cătălin Predoiu.

În altă ordine de idei, directorul ANP a mai spus că în penitenciare au loc şi dispute între deţinuţi care îşi impart zonele de influenţă din puşcării, unul dintre cele mai grave cazuri din 2009 fiind înregistrat la penitenciarul Poarta Albă, unde au avut loc mai multe agresiuni şi chiar un omor.

"Ultimul caz de acest gen a fost la Codlea unde am şi dispus destituirea comenzii de acolo pentru că am avut foarte multe incidente grave, agresiuni şi chiar un omor. A fost chiar organizată o revoltă din partea deţinuţilor, în momentul în care am hotărât înlocuirea comenzii şi noii reprezentanţi numiţi acolo au început să aplice regulile", a precizat Băla.