Secretomania armatei israeliene ar putea îngreuna ancheta prăbuşirii elicopterului militar

Marţi dimineaţă, sute de salvamontişti, jandarmi şi militari au reînceput căutarea resturilor elicopterului tip CH-3 prăbuşit luni. Zona este greu accesibilă, o vale adâncă, dar investigatorii au reuşit să ajungă la epavă.

Şeful Salvamont Bran, Fănică Boboc, declarase că luni, în jurul orei 20.00, echipele de salvamontişti au găsit patru cadavre la locul unde s-a prăbuşit elicopterul israelian.

Elicopterul militar israelian tip CH-53, Yasur, cum este el poreclit de mlitarii israelieni, care participa la exerciţiul comun aerian româno-israelian Blue Sky 2010, a pierdut legătura radio cu centrul de raportare control al exerciţiului aerian, potrivit MApN, luni, în jurul orei 15.20. La bordul aparatului de zbor se aflau şase militari israelieni şi unul român. Exerciţiile aeriene erau programate să dureze 11 zile şi constau în antrenamente de zbor la joasă altitudine, în misiuni de căutare şi evacuare. De asemeni, exerciţiile au scopul de a pregăti piloţii israelieni pentru misiuni de zbor de lungă durată, pe teren necunoscut, scrie cotidianul israelian Haaretz. Zborurile în cadrul exerciţiului Blue Sky 2010 au fost anulate marţi, în urma tragediei de luni.

Se pare că elicopterul s-a zdrobit de o stâncă, din cauza ceţii dense, conform primelor estimări, dar anchetatorii vor avea în vedere şi posibilitatea unei defecţiuni tehnice sau a unei erori umane. Pe stânca respectivă se poate vedea încă urma impactului elicopterului. La exerciţiul de luni participau două elicoptere ale Tzahal, dar echipajul de la bordul celui de-al doilea aparat de zbor nu a observat ieşirea din formaţie a camarazilor.

Ancheta în cazul elicopterului israelian CH-53 prăbuşit luni în România va fi complicată, pentru că Israelul nu are experienţa desfăşurării unor investigaţii comune într-o ţară străină şi vor apărea diverse sensibilităţi în ceea ce priveşte gradul de coordonare între gazde şi oaspeţi, scrie cotidianul israelian Haaretz, în ediţia electronică.

Mai mult, armata israeliană a aerului obişnuieşte să nu iasă prea mult în evidenţă când este vorba despre activităţile sale de antrenament din străinătate şi ambele părţi încearcă de obicei să nu atragă atenţia.

Şeful forţelor aeriene israeliene, gen. maj. Igor Nehuştan, a vorbit la telefon cu omologul său din România, gen. Ion-Aurel Stanciu,  şi cei doi interlocutori au căzut de acord să aibă loc o investigaţie comună. Ancheta ar urma să stabilească dacă accidentul a fost cauzat de o defecţiune tehnică sau de o eroare umană, posibil datorată condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Totodată, şeful Statului Major al armatei israeliene, Gabi Ashkenazi, a discutat cu preşedintele Shimon Peres, premierul Benjamin Netanyahu şi cu ministrul Apărării Ehud Barak în noaptea de luni spre marţi despre accidentul produs în România, şi îi ţine la curent cu evoluţia situaţiei.

Forţele aeriene israeliene au trimis un avion Hercules care transportă echipe medicale, precum şi echipe de căutare şi salvare care să participe la operaţiunile declanşate după prăbuşirea, în zona Fundata-Zărneşti din Bucegi, a unui elicopter israelian, relatează presa israeliană.

Canalul 10 al televiziunii israeliene a relatat că ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Oren, a plecat spre locul accidentului pentru a se întâlni cu echipele de salvare trimise din Israel.

Elicopterul s-a prăbuşit luni, în jurul orei 15.20, în zona localităţii Fundata, din judeţul Braşov.

Deocamdată, armata israeliană a dat publicităţii numele celor şase militari ai Tzahal aflaţi la bordul elicopterului când acesta s-a prăbuşit, după ce le-a anunţat familiile despre tragedie. Aceştia sunt locotenent-colonel în rezervă Avner Goldman (48 de ani, din Modi'in), locotenent-colonel Daniel Shipenbauer (43 de ani, din Moshav Kidron), maior Yahel Keshet (33 de ani, din Hatzerim), maior Lior Shai (28 de ani, din Tel-Nof), locotenent Nir Lakrif (25 de ani, din Tel-Nof) şi sergent Oren Cohen (24 de ani, din Rehovot).

Militarul român care se afla la bordul elicopterului este căpitanul Ştefan Claudiu Dragnea, în vârstă de 31 de ani, care activa la  Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Aeriene de la Boboc, conform unor surse militare citate de Mediafax.

Haaretz subliniază că accidentele, în ciuda eforturilor de a le minimaliza, se întâmplă ori de câte ori există operaţiuni aeriene pe scară largă. Forţele aeriene israeliene sunt o organizaţie profesionistă şi investesc fără limită în strategii originale ce au drept scop limitarea numărului de accidente.
În ultimii zece ani au existat un număr relativ mic de accidente comparativ cu anii '70, '80 şi chiar '90.  Cel mai grav accident de elicopter s-a întâmplat în 1997, când au murit 73 de oameni în coliziunea a două elicoptere de tipul celui prăbuşit luni în România. De atunci, regimul siguranţei zborurilor a fost revizuit şi consolidat.

O întrebare care va atrage mult atenţia este legată de întreţinerea flotei de CH-53, ţinând seama de cât de vechi sunt. Aceste elicoptere au intrat în serviciul armatei americane în anii '60 şi în dotarea forţelor aeriene israeliene zece ani mai târziu. Armata aerului a desfăşurat două programe pentru a prelungi viaţa operaţională a elicopterului, în parte şi pentru că nu a putut găsi o alternativă potrivită pentru a transporta trupe de infanterie în număr mare.

Decizia de a înlocui avioanele şi elicopterele este complexă, scrie Haaretz în analiza intitulată "Accidentul din România ridică semne de întrebare în legătură flota învechită de elicoptere" a Israelului. Înlocuirea aparatelor implică resurse financiare semnificative şi durează mult.

În prezent, pare puţin probabil ca flota de CH-53 să fie înlocuită în următorii anii, mai scrie Haaretz, care aminteşte şi de informaţiile din România potrivit cărora un elicopter israelian a aterizat de urgenţă şi a fost supus unei reparaţii, săptămâna trecută. Informaţia nu a fost confirmată oficial în Israel, precizează Haaretz.

În zilele următoare, eforturile din România se vor concentra pentru a găsi toate corpurile şi pentru a investiga cauzele accidentului. Detaliile prăbuşirii rămân neclare. Informaţii iniţiale ale armatei sugerau că nu au mai funcţionat comunicaţiile între două elicoptere în timpul unui exerciţiu comun de antrenament şi cele două aparate au intrat în coliziune.