Ministerul Economiei şi Comerţului a publicat, joi, contractele de privatizare încheiate în sectorul energetic. Acest lucru survine în urma transmiterii acordului din partea firmelor care au achiziţionat pachete majoritare de acţiuni, pentru a face publice aceste contractele de privatizare, cu excepţia Planurilor de Afaceri.

Investitorii străini au răspuns unei solicitări a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care săptămâna trecută a cerut desecretizarea documentelor, pentru ca toţi românii să afle cât de bine sau cât de prost a negociat statul vânzarea societăţilor pe care le-a avut în patrimoniu.

Privatizarea Petrom a fost unul dintre cele mai mediatizate subiecte. Prin contract, OMV - noul proprietar al companiei petroliere româneşti - a obligat statul român să nu modifice şase articole din Codul Fiscal şi nivelul actual al redevenţelor până în 2014.

Documentele arată negru pe alb că statul român a vândut extrem de ieftin societăţile pe care le-a avut în portofoliu. În plus, a acordat o serie de facilităţi investitorilor străini care au cumpărat companiile româneşti şi a şters datorii în valoare de peste o sută de milioane de lei noi.

Potrivit analiştilor, consultantul autorităţilor române a subevaluat preţul de vânzare a companiei Petrom.

Taxa pentru exploatarea zăcămintelor petroliere româneşti nu poate fi modificată până în 2014, în cazul unei crize, OMV trebuie să se consulte cu Ministerul Economiei şi după cinic ani, OMV poate vinde acţiunile deţinute, fără acordul MEC sunt câteva dintre clauzele din contractul Petrom.

"Zece ani preţul petrolului va rămâne 22 de dolari pe baril şi asta a îngheţat redevenţele. Atunci putem spune că nu şi-a făcut bine treaba", a declarat Radu Soviani, editor The Money Channel.

Clauzele contractuale mai spun că statul român este dator să plătească daune de mediu nelimitate şi pentru pagube produse anterior privatizării. În plus, potrivit contractului, numărul angajaţilor Petrom va scădea la aproximativ 22.600 până la finele lui 2009.

"Este un contract foarte bine negociat de OMV şi nu la fel de bine de statul român. O altă clauză vorbeşte despre investiţiile în exploataţii care sunt deductibile şi mai este şi clauza legată de numărul de angajaţi care scad de la an la an", a explicat Constantin Rudniţchi, analist economic.

Evoluţia financiară a Petrom este spectaculoasă în primul an de la privatizare. Deşi din 2001 până în 2004 a mers din ce în ce mai prost, după vânzare compania a avut cel mai mare profit obţinut vreodată, de aproape 10 ori mai mare decât în 2001. OMV a câştigat şi de pe urma acţiunilor Petrom, pe care le-a cumpărat sub preţul pieţei.

Un alt contract publicat este cel al distribuţiilor de gaze. Contractul prin care Gaz de France a achiziţionat Distrigaz - Sud prevede disponibilizarea a 10% din angajaţi, în cinci ani. În cazul nerespectării contractului de privatizare a Distrigaz Nord, francezii de la Gaz de France vor plăti cel mult 64 de milioane de euro. În plus, dacă statul se gândeşte să vândă din acţiunile sale, trebuie întâi să întrebe compania franceză dacă doreşte să le cumpere.

În ceea ce priveşte contractele cu ENEL, E.ON şi E.On Ruhrgas, statul român a renunţat la colectarea de datorii în valoare de peste o sută de milioane de lei noi. Mai mult, cea din urmă va primi din partea Guvernului dobândă pentru cele peste 55 de milioane de lei noi nerestituiţi, la momentul încheierii contractului, de AVAS şi Ministerul Finanţelor.