Un Proiect de lege pentru care prevede limitarea numărului de mandate ale guvernatorului BNR la doar două a trecut de Comisia Juridică și a ajuns la votul final în Parlament.
Mugur Isărescu se află la al cincilea mandat de șef al BNR, după ce a fost reales în 2014. Dacă legea va fi aprobată de Parlament, Isărescu va fi obligat să se retragă la sfârșitul actualului mandat de cinci ani.
Isărescu este guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) din 1990 până în prezent, cu o pauză de aprox. un an (1999-2000), când a fost o perioadă prim-ministru.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil proiectul de lege pentru întărirea independenței BNR și pentru limitarea numărului de mandate ale guvernatorului BNR, dar Comisia de buget-finanțe a dat aviz negativ.
Acum proiectul de lege se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, se arată într-un comunicat de presă al vicepreședintelui PNL, Andreea Paul.
Între timp, guvernatorului BNR i-au fost sporite atribuțiile și a ajuns chiar șef peste Guvern în cadrul unui Comitet pentru supraveghere macroprudențială.
Proiectul de lege propune completarea art. 33 din Legea nr. 312/ 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (BNR) pentru a asigura independența, eficiența și profesionalismul Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, în conformitate cucerințele Comisiei Europene.
În expunerea de motive a proiectului de lege, se spune că o instituție care se ocupă de politica monetară a țării trebuie să aibă la conducere un corp de experți în domeniu, cu o formare profesională de durată în domeniul stiințelor economice și cu o experiență deosebită în domeniul financiar, monetar, al instituțiilor de credit sau instituțiilor financiare nebancare.
Același principiu al experienței profesionale corespunzătoare și a lipsei de apartenență politică stă la baza consiliului aflat la conducerea Autorității de Supravegherea Financiară.
În scopul aderării la zonă monetară europeană, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, România trebuie să respecte și criteriul juridic, care prevede asigurarea independenței băncii centrale și un înalt grad de profesionalism al Consiliului de administrație.
În prezent, România nu respectă acest criteriu. Legea de funcționare a BNR nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene și cu regulile Băncii Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergență din anii 2012 și 2014 dedicate României.
Comisia Europeană atrage atenția că legea actuală permite participarea, chiar fără drept de vot, a ministrului de Finanțe și a unui secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice în cadrul ședințelor care stabilesc politica monetară a BNR și, prin urmare, au posibilitatea de a influenta deciziile BNR.
Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României trebuie să îndeplinească următoarele condiții, potrivit noului proiect de lege:
A) să fie cetățeni români, cu domiciliul în România, cu o reputație și o pregătire profesională adecvată;
B) să aibă studii superioare de lungă durată în domeniul științelor economice sau juridice;
C) să aibă o experiență profesională adecvată în domeniul financiar, monetar, al instituțiilor de credit sau instituțiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la absolvirea studiilor prevăzute la lit. b);
D) să nu dețină funcții în cadrul partidelor politice și să nu dețină alte demnități publice sau funcții private, cu excepția activităților didactice din învățământul superior.
Mandatul membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României poate fi reînnoit cel mult o dată.
