Vineri se împlinesc 64 de ani de când România a devenit republică. Conjuctura care a făcut posibilă schimbarea formei de guvernământ este însă controversată. Sunt voci care îl acuză pe Regele Mihai că a renunţat prea uşor la tron şi că a lăsat ţara pe mâna comuniştilor. Pe de altă parte, fostul suveran spune că a cedat puterea pentru a evitat vărsarea de sânge.
Convocat de urgenţă de către premierul comunist Petru Groza în dimineaţa zilei de 30 decembrie 1947 pentru a discuta o "chestiune de familie", Regele Mihai s-a trezit prins într-o capcană. I s-a pus în faţă actul de abdicare pe care trebuia să-l semneze.
În timp ce Petru Groza încerca să-l convingă pe Mihai să semneze, Palatul Regal era înconjurat de trupele armatei. Premierul comunist l-a ameninţat pe rege că vor fi executaţi o mie de studenţi arestaţi de autorităţi, dacă refuză să abdice. Pentru a fi şi mai convingător, Groza i-a dat de înţeles că este înarmat.
După renunţarea la tron, Regele Mihai a fost obligat să părăsească România. Lăsa în urmă o ţară devenită republică şi în care comuniştii, după alegeri fraudate şi cu ajutorul Moscovei, reuşiseră să pună mâna pe putere.
Fostul suveran a revenit în ţară în 1997, la 50 de ani de la abdicare.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M