Jurnalistul David Cottle, scrie pe blogul Wall Street Journal că denumirile perioadelor de criză din trecut erau "grozave", scrie Mediafax.
"Fără îndoială, crizele financiare din trecut au avut nişte nume grozave. Imperiul Roman în declin a avut perioda Anarhia Militară, un nume fabulos, însă şi istoria recentă este plină de alte încercări bune. Investitorii din vechime s-au confruntat cu Mania Lalelelor sau Bula Mării de Sud. Mai târziu au venit Marea Depresiune, Lunea Neagră, Miercurea Neagră, Prăbuşirea Dotcom şi aşa mai departe", scrie jurnalistul David Cottle.
Acesta spune cu regret că lumea este blocată la Criza Financiară Globală, nume care nu îl nemulțumește neaparat ci doar îl plictiseşte. Ba chiar i se pare anevoios de rostit.
"Problema cu actualul coşmar financiar, din punct de vedere al numelui, este că nu ne-am trezit încă. Nu s-a terminat, iar efectele oribile ale crizei încă se întind. Nici nu apucăm să o oprim şi să-i spunem într-un fel, că se transformă în altceva. Altceva mult mai rău. Totul a început ca un mic cutremur rău-prevestitor pe piaţa ipotecară din SUA. Ameninţător, dar cu siguranţă doar o mică dificultate locală. La momentul respectiv era Criza Creditelor Subprime, care a devenit ulterior Criza Bancară, apoi Criza Creditelor, Criza Datoriilor Suverane, Criza Zonei Euro şi am ajuns în prezent la Criza Financiară Globală", potrivit articolului postat pe blogul WSJ.
Mania Lalelelor se referă la o perioadă din secolul al XVII-lea, când bulbii unor soiuri de lalele au ajuns la preţuri astronomice, de până la 4.200 de florini, în timp ce un meşteşugar calificat câştiga într-un an circa 300 de florini.
Marea Depresiune a afectat puternic economia la nivel global în deceniul de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce Lunea Neagră se referă la 19 octombrie 1987, când bursele s-au prăbuşit în Asia, Europa şi Statele Unite.
Miercurea Neagră este denumirea pentru data de 16 septembrie 1992, când guvernul britanic a fost nevoit să retragă lira sterlină din Mecanismul Ratelor de Schimb, după ce nu au reuşit să menţină cursul peste nivelul stabilit pentru aderarea la euro, ca urmare atacurilor masive ale speculatorilor, între care şi miliardarul american George Soros.
Prăbuşirea Dotcom marchează declinul puternic al burselor după bula internetului din perioda 1995-2000, când pieţele de capital din ţările dezvoltate au crescut puternic, susţinute de companiile din IT şi sectoarele conexe.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M