Vechiul proiect de scut nu apăra România de un eventual atac cu rachete de rază medie și lungă venit dinspre Iran / Foto: Grup RC

SUA susține că sistemul compus dintr-un radar și un interceptor balistic ar trebui să apere continentul european și SUA de eventualele proiectile balistice lansate din Iranul cu pretenții nucleare. Kremlinul nu prea are încredere însă în proiectul american de-a amplasa structurile de apărare în Europa de Est, chiar în coasta Rusiei și acuză Washingtonul că apelează la o nouă strategie de izolare a fostului inamic din Războiul Rece, ca pe vremea președintelui Ronald Reagan.

Într-atât de iritat au fost Putin & Co. încât au vorbit de un al doilea Război Rece, iar Poloniei, statul cu care SUA discutase inițial, i-au pus în vedere că, găzduind componente ale scutului american, devine ea însăși țintă. În 2008, președintele rus Dmitri Medvedev amenința că va muta rachetele nucleare strategice cu rază scurtă în portul Kaliningrad, o exclavă a Rusiei între Polonia și Lituania, dar s-a răzgândit în ianuarie 2009.

La început, se vorbea că elementele scutului antirachetă vor fi instalate în Polonia și în Cehia, state devenite aliate de bază ale SUA după prăbușirea comunismului, ambele conduse de politicieni de dreapta. La începutul lui 2007, America lui Bush a demarat negocierile formale cu cele două state. În Polonia ar fi urmat să fie amplasat sistemul de interceptare, iar în Cehia radarul terestru. Opoziția publică a fost însă foarte puternică în ambele țări. 57% dintre polonez au declarat că nu sunt de acord cu planul; în cazul Cehiei, opoziția a fost chiar mai extinsă, 67% dintre cehi spunând nu scutului și bazelor americane.

SUA a negociat cu Polonia aproape 2 ani. În iulie 2008, Varșovia spunea că nu poate fi de acord cu condițiile americanilor. O lună mai târziu, miniștrii afacerilor externe american și polonez anunțau că s-a ajuns la o înțelegere, provocând furia Kremilinului. În septembrie 2009 însă, noul președinte american, Barack Obama părea să împăciuiască Rusia, anunțând că SUA renunță la instalarea scutului în Polonia. În schimb, o parte din apărarea antirachetă ar fi urmat să se mute de pe uscat pe navele de luptă americane din Marea Neagră. Dacă Rusia a salutat decizia, Praga și Varșovia s-au declarat nemulțumite de întorsură. La scurt timp după anunț, în Marea Neagră apăreau nave de război echipate cu sisteme antirachetă. Noul sistem de apărare gândit la Washington care ar fi urma să fie mai puternic, mai inteligent și mai rapid ar fi însemnat și instalarea unor elemente terestre în țări ca Turcia, Israel, Bulgaria și România.

De altfel, presa străină specula de ani buni că România ar fi în cărți pentru scut. Întrucât teritoriul românesc nu era protejat integral de sistemul conceput de administrația Bush, la summitul din 2008 de la București, România a cerut interconectarea scutului cu un sistem mobil al NATO, iar când a fost vorba de flexibilizarea planului, administrația de la București a fost între primele care au salutat decizia președintelui Obama. Vicepreședintele Joe Biden, aflat în vizită în România în octombrie 2009 spunea că SUA apreciază entuziasmul guvernului român față de noul scut antirachetă. “Dumneavoastră ați înțeles de la început, în timp ce alți colegi, cum ar fi cei din Polonia, înțeleg abia acum”, spunea Joe Biden vorbind despre avantajele noului proiect de apărare antibalistică ce implică rachete de interceptare de tip SM-3. Iată dar că acum România anunță că va deveni gazdă a unei instalații de interceptare, în locul Poloniei unde s-ar fi desfășurat aceleași sisteme. În Polonia, SUA se mulțumește în schimb să instaleze doar rachete Patriot.