Scutul antirachetă din România are un caracter strict defensiv, asigură diplomaţi români la Chişinău

Elementele sistemului de apărare antirachetă care urmează să fie instalate în România au un caracter strict defensiv, care permite creşterea capacităţii de apărare a Europei, au reafirmat reprezentanţii Ministerului român de Externe la consultările de la Chişinău cu partea moldoveană.

Reprezentanţi ai Ministerului de Externe au avut joi consultări bilaterale pe probleme de securitate cu partea moldoveană, context în care a fost abordată şi participarea României la sistemul de apărare antirachetă.

În cadrul discuţiilor, a fost discutată într-o manieră extinsă desfăşurarea elementelor sistemului de apărare antirachetă în Europa, la care va participa şi România. În acest context, partea română a menţionat că decizia de participare la sistemul de apărare antirachetă ţine de securitatea naţională a României şi securitatea colectivă a aliaţilor NATO, relatează Info-Prim Neo.

Abordarea gradual-adaptivă pentru sistemul american de apărare antirachetă în Europa nu este una nouă, pe acest subiect purtându-se consultări cu partenerii europeni, inclusiv cu Rusia, în perioada septembrie-octombrie 2009.

De asemenea, experţii prezenţi la discuţii au menţionat că interceptorii tereştri care vor fi instalaţi pe teritoriul României nu conţin ogive nucleare, ci distrug ţinta în spaţiul extra-atmosferic prin impact cinetic.

În plus, noua versiune a scutului american antirachetă permite acoperirea integrală a teritoriului României, a statelor aliate din regiune, dar şi a celor nealiate, precum Republica Moldova, împotriva unei eventuale ameninţări cu rachetă şi, respectiv, reduce riscurile de securitate în plan regional mai larg.

De asemenea, participanţii la consultări au menţionat factorul descurajator pe care îl comportă prezenţa sistemului menţionat împotriva unui eventual atac cu rachetă, precum şi faptul că sistemul de apărare antirachetă este deschis pentru participarea altor actori interesaţi, în scopul consolidării securităţii comune.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat la 4 februarie că România a acceptat invitaţia administraţiei Obama de a găzdui interceptoare de rachete ca parte a scutului american. Elementele ar urma să fie desfăşurate în 2015, într-o a doua fază a noii versiuni a scutului, care combină interceptori pe mare şi pe uscat pentru rachete cu rază scurtă, medie şi, în faza finală, pentru rachete cu rază lungă de acţiune. Participarea României presupune numai amplasarea de interceptori tereştri, nu şi radare, care vor fi găzduite de alte state.

Anunţul Bucureştiului a generat reacţii contradictorii în Republica Moldova. Preşedintele Partidului Democrat din R.Moldova (PDM), Marian Lupu, candidatul AIE la preşedinţie, a declarat săptămâna trecută că decizia de instalare a unor elemente ale scutului american antirachetă în România îngrijorează Republica Moldova. La rândul său, liderul comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin, a avertizat că această decizie a Bucureştiului ar putea transforma Chişinăul într-o linie de front.