Scutul antirachetă, avizat de Senat. Baconschi: Suveranitatea României nu va fi afectată

Senatul a adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, document aprobat anterior şi de Camera Deputaţilor, potrivit Mediafax.

Toţi cei 90 de senatori prezenţi la şedinţă s-au pronunţat în favoarea acordului.Senatorii şi-au însuşit raportul favorabil comun, fără amendamente, al comisiilor pentru apărare şi de politică externă. Proiectul de ratificare a acordului, care are caracter ordinar, a fost adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională.

La şedinţa în care a fost votat acest Acord a asistat şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, adoptarea documentului fiind susţinută în plen de ministrul de Externe, Teodor Baconschi.

Baconschi i-a îndemnat pe parlamentari să voteze în favoarea proiectului de lege privind scutul antirachetă, explicând că "acordul este primul instrument juridic negociat în întregime şi încheiat de Statele Unite în cadrul noului concept privind apărarea împotriva rachetelor balistice lansat de către preşedintele SUA în septembrie 2009".

"Valoarea acordului constă şi din consacrarea, pentru prima oară într-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic, a parteneriatului strategic româno-american. Amplasarea unor elemente ale sistemului antirachetă al SUA reprezintă o contribuţie foarte importantă la securitatea României, a SUA şi a întregii Alianţe", a spus el.

Potrivit lui Baconschi, "textul acordului conţine referiri clare la parteneriatul strategic cu SUA, garanţii clare privind conformitatea scutului cu normele internaţionale". Baconschi a menţionat explicit garantarea scopului exclusiv defensiv al scutului antirachetă.

El le-a reamintit senatorilor că, potrivit articolului 3(4) al acordului, SUA se angajează ferm să apere România împotriva unui atac cu rachetă sau a unei ameninţări. Totodată, Baconschi a amintit că prevederile scutului vizează "neafectarea jurisdicţiei şi suveranităţii" României, precum şi obligaţia forţelor SUA de a respecta legislaţia română.

"Răspunderea juridică privind scutul exclude responsabilitatea României pentru eventuale prejudicii produse în afara teritoriului său", a mai spus Baconschi, amintind de asemenea că acordul prevede că toate costurile revin SUA.

Scutul, dicutat la Consiliul NATO-Rusia

La doar o zi după adoptarea acordului de către Senat, miniştrii de externe ai ţărilor membre NATO se vor întâlni, miercuri şi joi la Bruxelles, pentru a "calma" relaţiile cu Rusia, după ce aceasta s-a declarat recent împotriva amplasării scutului antirachetă în Europa, notează Mediafax.

Membrii NATO "vor să reafirme că proiectul de apărare antirachetă va continua" şi că "nu este îndreptat împotriva Rusiei", a declarat un oficial de rang înalt al Alianţei. El vizează protejarea faţă de "ameninţarea în creştere din partea Orientului Mijlociu", a adăugat acesta în timp ce Iranul este menţionat des de către responsabilii militari.

Moscova a decis la sfârşitul lui noiembrie să activeze sistemul său de alertă antirachetă de la Kaliningrad, enclavă rusă din aproierea Uniunii Europene. Preşedintele Dmitri Medvedev a explicat că este vorba de o replică la "ameninţările" reprezentare de scutul NATO, asigurând că Rusia "nu va închide uşa dialogului".
Casa Albă a respins la rândul său orice modificări aduse scutului antirachetă al NATO în Europa.

Rusia denunţă de multă vreme sistemul antirachetă prezentat de Occident ca fiind construit pentru a face faţă ameninţărilor venite din partea unor ţări precum Iranul şi la care România, Turcia, Polonia şi mai recent Spania şi-au anunţat oficial participarea.