Scandalul scurgerilor de informaţii din Ministerul Apărării Naţionale a izbucnit pe 7 februarie, când cotidianul Ziua anunţa că a primit un CD cu date despre amplasare trupelor româneşti în Afganistan şi Irak. Imediat, România liberă anunţa acelaşi lucru, precizând că are informaţiile de aproape două luni, dar că nu le-a publicat pentru că nu le-a considerat de interes pentru public. Mai mult, corespondentul din Vrancea al ziarului a afirmat că el a informat imediat SRI-ul local.

Pe 8 februarie, Ministrul Apărării Naţionale împreună cu şeful marelui stat Major al Armatei, Eugen Bădălan, au declarat în faţa comisiei de apărare a Senatului că informaţiile erau vechi de doi ani şi că nu reprezentau un pericol pentru armata română. Grav era însă incidentul în sine. A doua zi, pe 9 februarie a fost arestat plutonierul în rezervă Ionel Constantin Popa. Deşi mandatul de arestare emis pe numele lui a fost prelungit pentru 20 de zile, Popa a fost eliberat după câteva zile, la propunerea procurorilor instanţei supreme.

Odată cu plutonierul în rezervă a fost arestat şi corespondentul de Vrancea al ziarului România liberă, eliberat însă după ce a petrecut o noapte în arestul poliţiei. Pe 10 februarie a fost arestat şi jurnalistul Sebastian Oancea. I-au fost confiscate calculatorul, dischetele şi CD-urile.

Clubul român de presă consideră că aceste percheziţii şi arestări sunt un abuz, mai ales că ele se bazează pe o lege din 1991 şi nu ţine cont de noua Constituţie şi de o lege mai nouă, din 2002, potrivit căreia singurii care pot fi traşi la răspundere pentru scurgerea de informaţii sunt cei puşi să le păzească.

Deşi ziarele nu au publicat nimic din conţinutul CD-ului, la audieri au fost chemaţi mai mulţi ziarişti de la Ziua, precum şi Petre Mihai Băcanu, directorul cotidianului România liberă. Între timp, Armata nu a mai făcut alte declaraţii referitoare la acest caz.