Scriitorul Ioan Groşan l-a turnat la Securitate pe Emil Hurezeanu

Apar noi nume din dosarul de turnător la Securitate al scriitorului Ioan Groşan. Mai precis, Groşan l-ar fi turnat la Securitate pe jurnalistul Emil Hurezeanu, informează revista Kamikaze. Faptele s-ar fi petrecut pe 4 decembrie 1989.

La începutul anului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a acuzat pe scriitorul Ioan Groşan că a fost colaborator al Securităţii, sub numele de cod “Radu Greuceanu”. Potrivit CNSAS, citat de Adevărul, Groşan ar fi fost recrutat în 1974 pe vremea când era militar în termen. Potrivit publicaţiei citate, Groşan şi-ar fi turnat în 1974 profesorul de filosofie, dar în 1978 ar fi fost abandonat de Securitate, după ce ar fi refuzat să colaboreze.

În 1989, securiştii au reluat contactarea scriitorului în vederea încadrării informative a unui angajat de la postul de radio „Europa Liberă", scria “Adevărul”. Groşan ar fi acceptat să colaboreze din nou cu Securitatea, de data asta sub numele de cod “Gavrilă”.

Turnătoriile lui Groşan despre Hurezeanu

sursa: România literară

Raport - priveşte pe E.H. din 06.12.1989, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „În discuţiile purtate la data de 04.12. a.c. cu «GAVRILA» acesta a relatat în legătură cu E.H. următoarele: /.../ Spre sfârşitul lunii octombrie a.c. a luat legătura telefonic cu E.H. /.../ „Telefonul l-am dat din PARIS numărul fiindu-mi dat de D.F. De la acesta din urmă am aflat, cât şi de la ceilalţi români pe care i-am văzut la PARIS, că E.H. este în prezent numărul 1 la post, viitorul director al secţiei române, şef al emisiunii «Actualitatea Românească». /.../Spre sfârşitul şederii mele în străinătate, în drumul de întoarcere în ţară am traversat pentru 4 zile R.F. Germania, oprindu-mă o zi la FRANKFURT, unde am fost găzduit de o relaţie de a mea, respectiv scriitorul H.C. /.../ Tot la el l-am văzut şi pe scriitorul W.S. /.../ La MÜNCHEN am stat 3 zile, găzduit de o relaţie de a mea, respectiv A.H., având posibilitatea să locuiesc şi la mama lui N.B. Chiar în ziua sosirii mele, în cursul dimineţii l-am sunat din nou la post pe E. H., care mi-a spus că nu poate pleca dimineaţa de la program şi am stabilit să ne întâlnim în centru după orele 18, când el termină programul. Am fost cu el la berăria aleasă de el, unde am mâncat şi am băut până la miezul nopţii. /.../ E.H. a venit la întâlnire cu autoturismul său, respectiv /.../ şi în prima zi a făcut cu mine un tur al oraşului MÜNCHEN. /.../ Am povestit despre perioada studenţiei la CLUJ, cât şi situaţia prezentă a noastră. Mi-a spus că nu s-a căsătorit şi nici nu are deocamdată de gând să facă acest pas, că are o prietenă, cetăţeană germană cu care trăieşte. Creaţia literară a lăsat-o pe ultimul plan, prin activitatea desfăşurată la post este un om politic şi efectiv nu are timp de literatură, deşi citeşte mult din lucrările apărute în ţară. /.../ I-am spus că m-am văzut la PARIS cu D.F. şi cu ceilalţi scriitori români stabiliţi în ultima vreme în FRANŢA, precum şi cele discutate cu el referitor la scriitorul ieşean D. P., la fracţiunea care se crede că există în organul de securitate român /.../ E. H. a ţinut să-mi precizeze că, în cazul lui D.P., ştirea difuzată pe post privind arestarea de la IAŞI este certă /.../ A sesizat că la post se cunoaşte foarte bine şi ce se întâmplă în ţară şi se constată că este foarte bine informat în privinţa scriitorilor din ROMÂNIA, ştie mai bine ca mine. Mi-a confirmat că şi la post se discută despre existenţa fracţiunii favorabile schimbărilor la Securitatea română, idee susţinută de posibilitatea ce i s-a oferit lui D.P. de a da telefonic interviul publicat ulterior în ziarul francez «Liberation». (sublinierea D.I.) E.H. posedă o mulţime de date asupra situaţiei din ţările socialiste /.../ dovedind o pregătire politică şi ziaristică deosebită. S-a arătat foarte preocupat de modalitatea determinării poporului român, prin activitatea vestului, de a acţiona concret pe linia unor schimbări şi în ROMÂNIA./.../ Astfel a arătat că a discutat acest aspect şi cu cei din conducerea actuală a secţiei române, propunând o direcţie de acţiune, dar nu a fost înţeles, calificându-i pe cei din conducere, drept «ramoliţi». A făcut în continuare expunerea ideii sale, respectiv faptul că, după părerea sa, care cunoaşte psihologia românului, mai bine decât bătrânii de la post, degeaba difuzează «Europa Liberă» tot felul de materiale critice la adresa conducerii şi mai ales la adresa lui .... (N.C., n. D.I.) întrucât românul va zice imediat «bine i-a spus-o» şi se va aşeza din nou la cozi, deci fără nici o valoare. Poporul român trebuie educat, ar trebui ca postul să facă emisiuni speciale în care să explice ce este parlamentarismul, ce înseamnă democraţie, ce înseamnă pluripartitism /.../ Era convins că o asemenea cale ar da rezultatele scontate în Occident. /.../ E.H. a afirmat că într-adevăr, ungurii au sărit calul în problema TRANSILVANIEI, dar au şi marşat pe unele greşeli făcute în ţară de.... (N.C, n. D.I.), în special în problema sistematizării satelor. /.../ E.H. a făcut referiri la faptul că este şicanat permanent de Securitate, rezultând că acest lucru îl determină să fie mai dur, decât ar vrea pe post. Astfel a precizat că, deşi îşi schimbă săptămânal numărul de telefon de la domiciliu, primeşte telefoane, dar şi scrisori de ameninţare cu moartea, precizând că astfel de metode nu-i pot influenţa activitatea de la post. (sublinierea D.I.) /.../ Probabil că E.H., deşi s-a comportat foarte prieteneşte cu mine, în contextul celor de mai sus a avut totuşi unele reţineri, puse în evidenţă de faptul că nu m-a invitat la domiciliul său şi nici nu mi-a dat numărul de telefon de la domiciliu. /.../ După părerea mea influenţa cea mai puternică, care a determinat aceste convingeri ulterioare a avut-o asupra sa un om de litere din SIBIU, respectiv W.A., care a emigrat prin anii 1980 în R.F. GERMANIA. De asemenea, în aceeaşi măsură poate a fost şi I.N., de care E.H. era foarte apropiat, ajutându-l pe acesta în redactarea diverselor lucrări, [pasaj protejat]. Se poate vorbi chiar şi de un început de disidenţă la E. H., în perioada cât a fost în ţară, datorată nemulţumirilor sale în privinţa realizării. /.../ Vreau să menţionez că la el nu este vorba de antiromânism, de anticomunism, ci realmente de anti... (ceauşism, n. D.I.), ca de altfel şi la ceilalţi scriitori stabiliţi în ultima perioadă în FRANŢA, despre contactele de care v-am relatat (sublinierea D.I.). /.../” Este de presupus că «GAVRILA», a şi fost exploatat informativ în special de E.H. Datele vor fi exploatate într-o notă la conducerea C.I.E.”, f. 28-33.

Raport cu propunere de luare în studiu din 16.10.1989, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225 «GAVRILA» / / a fost identificat ca veche legătură din timpul studenţiei a lui E.H. /.../ Din verificările iniţiate asupra lui «GAVRILA» /.../ au rezultat următoarele: /.../ La 06.05.1974, U.M. 0916 CLUJ aprobă recrutarea lui «GAVRILA» ca informator în scopul acoperirii informative a anului I Filologie CLUJ, secţia româno-latină. Recrutarea a fost realizată la 10.05.1974 în biroul CI. al U.M. 01295 A, ocazie cu care «GAVRILA» a dat angajament scris de colaborare cu organele de securitate. A fost folosit cu bune rezultate în supravegherea Informativă a studenţilor şi cadrelor didactice /.../ furnizând date de interes operativ despre unele manifestări duşmănoase ale unor persoane din rândul acestora, date confirmate şi pe alte linii. A fost dirijat pe linia controlului operativ al redacţiei revistei «Echinox» unde deţinea funcţia de secretar general adjunct de redacţie. Nu a deconspirat legătura, manifestând corectitudine în relaţia cu organele noastre. În 1978, după absolvirea facultăţii, a fost repartizat la o şcoală generală din BUCUREŞTI /.../. În acelaşi an (luna noiembrie) I.M.B. Securitate prin col. MIU DRAGANa trecut la contactarea lui G. În vederea preluării lui în legătură. «GAVRILA» a refuzat continuarea colaborării cu organele de Securitate, fapt pentru care în 30.12.1978 s- a aprobat scoaterea sa din preocupare şi clasarea materialelor la arhiva CLUJ. /.../ În cadrul primelor contacte cu «GAVRILA» apreciem însă că va trebui să se aibă în vedere unele legături ale elementului în mediul literar, cunoscute cu manifestări nonconformiste, cum sunt: N.M. /.../, I.B. /.../, M. P., L.U., care pot să fi exercitat o anumită influenţă asupra. Faţă de cele raportate, având în vedere necesitatea de reţea informativă în acţiunea «IOVAN», propunem a se aproba luarea în studiu a lui G.I., în viitor «GAVRILA», în scopul recrutării sale ca informator şi stabilirii posibilităţilor de a fi folosit în acţiunea deschisă asupra lui E.H. Primul contact cu «GAVRILA» va fi realizat de mr. TOADER CORNEL, împreună cu cpt. MODESCU FLORIN, având drept scop cunoaşterea şi tatonarea elementului, precum şi crearea condiţiilor de continuare şi permanentizare a legăturii”, f. 5-7.
• Raport - priveşte contactarea /.../ G.I., conspirativ «GAVRILA» din 06.12.1989, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADERdin cadrul U.M. 0225: „«GAVRILA» a fost luat în studiu în scopul recrutării la data de 31.10.1989, având în vedere datele ce le deţinem cu privire la legătura care a avut-o în ţară cu E.H. (sublinierea ofiţerului), nivelul relaţiilor cu acesta. La data de 04.12. a.c. s-a organizat primul contact cu «GAVRILA», discuţiile fiind purtate între orele 13.30-19.00 la braseria TURIST şi restaurantul BUCIUM. Ofiţerul şi-a declinat calitatea şi s-a legitimat (la solicitarea elementului). Cu aprobarea conducerii profesionale, la discuţii a luat parte şi cpt. MODESCU FLORIN, prezentat elementului sub numele de F., coleg al ofiţerului. /.../ Făcând referiri la revista «Echinox» şi foştii colegi de redacţie pe care i-a avut la CLUJ, între care şi E.H., ofiţerul l-a solicitat lui «GAVRILA» părerea /.../ Fără a manifesta vreo reţinere, «GAVRILA» a precizat că, într-adevăr, a fost în foarte bune relaţii în ţară cu E.H. şi a făcut o succintă caracterizare a acestuia exprimându-şi totodată opinia asupra motivaţiilor care l-au determinat să se angajeze la «Europa Liberă» (sublinierea D.I.) /.../În continuare, fără ca ofiţerul să fi făcut vreo aluzie, «GAVRILA» a ţinut să adauge că a mai avut anterior în timpul facultăţii contacte cu organele de Securitate, dar că după absolvire şi repartizarea în BUCUREŞTI, a întrerupt aceste legături. Nu doreşte să fie numit «informator», (sublinierea ofiţerului), dar doreşte şi acceptă în continuare un dialog cu organele de securitate, fiind convins că în acest mod s-ar putea rezolva multe probleme arzătoare din sfera oamenilor de litere, (sublinierea D.I.). La acordul ofiţerului în privinţa ideii lui «GAVRILA» acesta a făcut referiri la una din problemele pe care el le consideră esenţiale, cu ramificaţii în exterior, respectiv aceea a primirii de noi membrii în Uniunea Scriitorilor. În context a făcut referiri la recenta călătorie în FRANŢA în perioada 10.10 - 10.11. beneficiind de o invitaţie a unei vechi relaţii, scriitorul N.B. care i-a şi depus în cont 800 de franci francezi. /.../ «GAVRILA» a relatat despre contactele avute în rândul emigraţiei române în timpul şederii în FRANŢA /.../ a informat si despre contactul avut în R.F. GERMANIA, la MÜNCHEN cu E.H. (sublinierea ofiţerului). Din momentul în care «GAVRILA» a abordat «ideile» rezultate din discuţiile cu E.H., cât şi cu celelalte relaţii sau persoane din emigraţia română din FRANŢA pe care le-a cunoscut a relatat că «GAVRILA» acceptă astfel de «idei», iar contactele avute în exterior au exercitat o influenţă negativă asupra sa.(sublinierea ofiţerului) /.../ «GAVRILA» în contextul discuţiilor a afirmat că dacă nu i se permitea recenta deplasare în străinătate, la ora actuală era disident. A rezultat că între relaţiile sale se numără atât M.D., cât şi D.P., cu care nu a mai avut relaţii datorită situaţiei lor actuale. Au rezultat o serie de nemulţumiri personale ale lui «GAVRILA», legate de poziţia sa, de faptul că nu este membru al Uniunii Scriitorilor. /.../ Apreciem că poziţia adoptată de «GAVRILA» se datorează în bună măsură influenţelor existente asupra sa de elementele ostile din exterior cu care a intrat în contact, care i-au alimentat nemulţumirile raportate, (sublinierea ofiţerului). Având în vedere tendinţa lui de a se perpetua literar şi vocaţia sa, în următoarele contacte se va ţine cont de acest lucru, impunânduse înprincipal crearea unei punţi de legătură, respectiv a se acţiona în mod deosebit pe linia aprofundării şl câştigării încrederii lui. Este un element dificil, însă apreciem ca utilă continuarea contactelor cu el. /.../ De menţionat este faptul că «GAVRILA»la sfârşitul discuţiilor a făcut o remarcă, că cunoaşte faptul că nu trebuie să relateze nimănui cele discutate cu ofiţerul”, f. 24-27. Însemnare marginală, întocmită şi semnată olograf de către ofiţer indescifrabil: „«GAVRILA» este cu adevărat un element interesant de care ar trebui să ne ocupăm, mai ales pentru angrenarea sa în cazul H. Va trebui să pregătim temeinic fiecare întâlnire cu «GAVRILA» /.../.”, f. 27.

Mai multe în România literară.