Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va fi condus de un nou Colegiu. Mandatul actualilor membri ai CNSAS expiră pe 11 martie, iar Parlamentul trebuie să numească un nou Colegiu.

Viitorul preşedinte al CNSAS va fi, cel mai probabil, Ticu Dumitrescu, care este suţinut atât de liberali, cât şi de social-democraţi.

Partidele parlamentare din arcul de guvernământ vor decide în şedinţa de luni a Coaliţiei modul în care îşi vor împărţi locurile din Colegiu. PNL, PD, UDMR şi PC ar urma să aibă dreptul să numească 5 membri din Colegiu.

Liberalii au precizat deja că îl vor susţine la şefia Colegiului pe Ticu Dumitrescu şi că vor cere prelungirea mandatului lui Claudiu-Octavian Secaşiu.

Nici democraţii şi nici UDMR nu vor să-şi schimbe membrii din CNSAS - Dan Lazea şi respectiv Ladislau Antoniu Csendes. Conservatorii au declarat nu vor neapărat să deţină un post în Colegiul CNSAS, ceea ce înseamnă că locul care le era rezervat ar putea fi redistribuit unui alt partid.

În ceea ce priveşte Opoziţia, liderul PSD, Mircea Geoană a precizat că social-democraţii îl vor susţine pe Ticu Dumitrescu pentru funcţia de preşedinte. Dumitrescu a condiţionat acceptarea şefiei Colegiului de modificarea legii care reglementează funcţionarea CNSAS.

Actul normativ a fost reanalizat de Guvern şi adoptat într-o nouă formă săptămâna trecută. Legea modifică modul de numire a celor 11 membrii ai Colegiului. Aceştia vor fi numiţi în continuare de Parlament, dar spre deosebire de legislaţia în vigoare, Preşedintele României şi Primul-ministru vor putea propune câte un reprezentant.

9 membri ai Colegiului Consiliului vor fi numiţi la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor două Camere.

Mandatul membrilor Colegiului este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată. Noua lege facilitează accesul la propriul dosar pentru persoanele care au avut cetăţenie română după 1945, precum şi pentru orice cetăţean al unei ţări membre NATO.

De acelaşi drept vor beneficia şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, dar numai de la data aderării României. De asemenea, a fost limitat accesul la funcţiile publice a persoanelor care au avut relaţii cu fosta securitate.