Niciodată nu a stat mai bine la numărul de locuitori. Cu zeci de ani în urmă, satul avea peste 30 de case şi şcoală primară.
Cu timpul, pentru că nu aveau magazin și la școala din sat nu se îngrămădeau învățătorii, oamenii s-au mutat în localitățile vecine. Unde mai pui că l-a urmărit și soarta dată de numele său inițial: Satul de Necaz, așa cum a fost denumit, până la reorganizarea administrativă din 1968.
Ana Mureşan a fost învăţătoare timp de opt ani în satul Pădureni. Ţinea orele într-una dintre camerele unei case. În ultimii 20 de ani, în Pădureni au trăit doar doi bătrâni.
Mai multe detalii despre acest sat și alte exemple de localități „fantomă” găsiți la ACEST LINK.
