Paştele este aşteptat nu doar de cei care îl vor sărbători împreună cu familia, ci şi de cei care îl vor petrece uitaţi de lume. În azilele de bătrâni, atmosfera este dezolantă: deşi sunt înconjuraţi de oameni care încearcă să-i aline, cei care îşi trăiesc ultimii ani în singurătate ştiu că viaţa şi sărbătoarea Sfintelor Paşti nu vor mai fi niciodată pentru ei atât de vesele ca odinioară.
Ioan Burac are 95 de ani. Pe ultimii zece i-a petrecut într-un azil construit prin grija Bisericii la marginea Sucevei. Bătrânul pentru care lumea se reduce acum la dealurile pe care le priveste prin fereastra cămăruţei sale a văzut multe la viaţa lui: s-a născut în America, la Chicago şi a venit în România abia la vârsta de şapte ani.
A fost militar, a luptat în al doilea război mondial, a ajuns chiar maior, însă destinul i-a fost frânt de urgia comunistă. A ajuns în închisoarea de la Târgu Mureş, ca deţinut politic. N-a stat închis decât doi ani, însă când a ieşit şi-a dat seama ca îşi pierduse nu doar libertatea, ci şi dragostea vietii sale. Nu vrea să vorbească despre ea decât rareori, şi oftează când este întrebat.
Acum, înconjurat de fotografiile din tinereţe, aşteaptă Paştele. Nu îi mai cere nimic lui Dumnezeu pentru el, dar îl imploră să aibă grijă de noi, ceilalţi.
Sărbătoarea unui bătrân singur
PUBLICAT
Sâmbătă, 7 Aprilie 2007 09:11
ACTUALIZAT
Sâmbătă, 7 Aprilie 2007 09:11
SURSA
Realitatea TV
LIBERTATEA.RO
LIBERTATEA.ro
02 Iunie, 14:38
LIBERTATEA.ro
02 Iunie, 14:38
Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET
07 Aprilie, 21:21
10 Ianuarie, 06:35
Alte articole din SOCIAL
02 Iunie, 09:52
02 Iunie, 09:27
01 Iunie, 21:31
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M