1 aprilie 2007. Palatul Victoria, declaraţie de presă a premierului Călin Popescu Tăriceanu. Deşi era ziua păcălelilor, ceea ce avea să urmeze nu a fost deloc o farsă. În urmă cu un an, exact pe 1 aprilie, premierul anunţa eliminarea Partidului Democrat de la guvernare.

Prin restructurare, Executivul rămânea în formula PNL-UDMR. În luna ianuarie 2007, de la Guvern venea un prim semnal a ceea ce urma să se întâmple. Democratul Sebastian Bodu, preşedinte cu rang de secretar de stat al ANAF, a fost eliberat din funcţie de premierul Tăriceanu, deoarece într-un interviu, acesta critica taxa de primă înmatriculare.

În aceeaşi lună, Partidul Democrat anunţa că va candida singur, pe liste separate, la alegerile pentru Parlamentul European. La nici două săptămâni, premierul convoacă Guvernul în şedinţă, ca să amâne data alegerilor europene. Executivul emite o ordonanţă pe această temă pe care democraţii refuză să o semneze. Ordonanţa este trimisă la Monitorul Oficial fără semnătura ministrului de Interne, Vasile Blaga, şi a celui de Justiţie, Monica Macovei.

După alte două săptămâni, premierul anunţă eliminarea PD de la guvernare şi formarea unui nou cabinet, numai cu PNL şi UDMR. Noul Executiv este validat de Parlament la două zile de la anunţ, cu o largă majoritate.

Ulterior, liderul PD, Emil Boc, recunoştea, într-un interviu acordat presei, că liberalii au condiţionat rămânerea democraţilor la guvernare de renunţarea la miniştrii Vasile Blaga, Monica Macovei şi Radu Berceanu. La un an de la aceste evenimente nu mai vorbim de PD, ci de PDL, după ce democraţii au fuzionat la sfârşitul lui 2007 cu liberal-democraţii lui Stolojan.