Rusia rămâne ostilă recunoaşterii independenţei Kosovo

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a conchis joi că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional, spre marea mulţumire a Statelor Unite, dar Serbia, susţinută de Rusia, a reiterat imediat că nu o va accepta niciodată, relatează AFP.

"Curtea a conchis (...) că adoptarea declaraţiei de independenţă la 17 februarie 2008 nu a încălcat nici dreptul internaţional general, nici rezoluţia 1.244 (1999) a Consiliului de Securitate, nici cadrul constituţional", a declarat Hisashi Owada, preşedintele CIJ, la Palatul Păcii din Haga.

Avizul consultativ al CIJ elimină ultimele îndoieli pe care le-ar putea avea ţările care încă nu au recunoscut independenţa Kosovo, a apreciat preşedintele kosovar, Fatmir Sejdiu, care le-a cerut acestora să recunoască "imediat ce va fi posibil" Kosovo ca "stat independent şi suveran".

Preşedintele sârb, Boris Tadici, şi ministrul său de Externe, Vuk Jeremici, au declarat că Serbia nu va recunoaşte "niciodată" independenţa Kosovo.

Statele Unite au salutat însă avizul CIJ şi le-au cerut naţiunilor europene să se "unească" după decizia Curţii.

"Avizul CIJ afirmă legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo. Susţinem această decizie", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley. "A venit momentul pentru Europa să se unească pentru un viitor comun", a adăugat el.

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, le-a cerut, de asemenea, tuturor ţărilor, inclusiv Serbiei, să recunoască această independenţă, în timp ce şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, care a "salutat" concluziile CIJ, a incitat Priştina şi Belgradul la "dialog".

Aliat tradiţional al Belgradului, Rusia a reafirmat că rămâne ostilă recunoaşterii independenţei Kosovo.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat, la rândul său, asupra oricărei "acţiuni care ar putea fi interpretată ca provocatoare şi care ar putea conduce la un eşec al dialogului", potrivit lui Martin Nesirky, purtătorul de cuvânt al acestuia.

Şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, a cerut Belgradului şi Priştinei, după avizul CIJ, să se orienteze către "viitorul lor european". Omologul său francez, Bernard Kouchner, a reacţionat considerând că independenţa Kosovo este "ireversibilă".

Statele UE sunt totuşi divizate cu privire la declaraţia de independenţă a Kosovo, pe care cinci ţări membre nu o recunosc. Este vorba despre Spania, Slovacia, România, Grecia şi Cipru.

Totuşi, CIJ nu a fost sesizată pentru a se pronunţa dacă "dreptul internaţional conferă Kosovo un drept pozitiv de a-şi declara unilateral independenţa", a explicat preşedintele CIJ.

Potrivit lui Owada, CIJ trebuia doar să stabilească dacă declaraţia de independenţă a Kosovo a încălcat dreptul internaţional. "Curtea nu a fost desemnată să spună dacă teritoriul Kosovo a accedat la calitatea de stat", a adăugat el.

"Kosovo nu constituie un precedent pentru oricare alt caz" de aspiraţie separatistă, a adăugat şi Sejdiu.

Dar preşedintele abhaz, Serghei Bagapş, a considerat că avizul pozitiv dat de CIJ cu privire la declaraţia de independenţă a Kosovo confirmă "dreptul la autodeterminare" al Abhaziei şi Osetiei de Sud, regiuni separatiste georgiene.

NATO a declarat, la rândul său, că va continua "să îşi facă treaba" în Kosovo prin intermediul KFOR, forţa de securitate din acest teritoriu.

Belgradul a obţinut, la 8 octombrie 2008, permisiunea Adunării Generale a ONU de a sesiza CIJ, principalul organism judiciar al ONU, cu privire la legalitatea proclamării independenţei Kosovo, la 17 februarie 2008.

În perioada 1-11 decembrie 2009, Serbia, Kosovo şi 29 de ţări, între care Statele Unite şi Rusia, au participat la o procedură orală la Haga.

Până în prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are două milioane de locuitori, dintre care 90 la sută sunt albanezi.

De la înfiinţarea sa, în 1946, CIJ a emis 24 de avize consultative la cererea ONU.