Luni, la ceremonia de deschidere, Serghei Şoigu, ministrul rus pentru situaţii de urgenţă, a spus că speculaţiile potrivit cărora Rusia deschide o instalaţie militară în Serbia "sunt pure fabricaţii". La rândul său, ministrul sârb de interne, Iviţa Dacici, a dat asigurări că centrul nu va fi o bază militară, aşa cum s-a speculat în media.
Şoigu a precizat că centrul va găzdui experţi în răspunsurile în situaţii de urgenţă, precum şi echipamentele lor, şi va ajuta la răspunsuri în caz de incendii de pădure, inundaţii, seisme şi alte dezastre naturale în Balcani.
"Invit ţările care suspectează ceva de acest gen să se alăture operaţiunilor de deminare. Ele au amplasat bombele", a spus Şoigu, referindu-se la raidurile aeriene conduse de americani împotriva Serbiei în 1999, care au lăsat regiunea Niş plină de bombe cu submuniţii.
Dacici a declarat că este dreptul suveran al Serbiei să permită instalaţii militare străine pe teritoriul ei, dar a subliniat că centrul va servi numai scopurilor umanitare. "Eu şi Şoigu nu facem nimic secret. Acest centru umanitar este parte a mecanismului Europei de a face faţă situaţiilor de urgenţă", a subliniat el.
Acordul este primul de acest gen. Ministerul rus pentru Situaţii de urgenţă este unul complet militarizat, iar acest acord va prermite ca militari şi echipamente militare ruse să fie desfăşurate în Serbia pe termen lung, folosindu-se aerodromul de lângă Niş, explica Fundaţia Jamestown, în urmă cu doi ani, într-un comentariu semnat Vladimir Socor. Acest centru logistic rus par un răspuns simbolic la baza americană Bondsteel din partea cealaltă a graniţei, în Kosovo, sublinia fundaţia.
Niş se află lângă limita nordică a Văii Preşevo, o enclavă populată de albanezi şi aflată în teritoriul sârb, zonă tensionată. Într-o situaţie de criză, Rusia ar putea pune probleme pentru România, Bulgaria sau alte ţări cerând permisiunea de trecere prin spaţiul lor aerian pentru aprovizionarea centrului din Niş, considera Fundaţia Jamestown. O situaţie de acest gen s-a înregistrat în 1999, când România, Bulgaria şi Ungaria - toate bazându-se pe susţinerea SUA şi NATO - au respins cererea Moscovei de trecere prin spaţiul lor aerian a avioanelor ruse care intenţionau să aprovizioneze Serbia.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M