RTL: Mihai I, printre regii "şomeri" cei mai populari din Europa

În Europa există zece regi, regine şi prinţi suverani, dar mulţi dintre verii lor nu au această şansă şi multe dintre alteţele regale au cunoscut sau cunosc încă exilul, apărând adesea mai degrabă în paginile revistelor mondene sau pe internet, scrie NewsIn.

Unii au revenit în ţară şi visează să-şi recupereze coroana, alţii luptă împotriva guvernelor, pentru a-şi recupera palatele şi averea, unii sunt foarte mediatizaţi, alţii complet necunoscuţi. Postul belgian RTL prezintă nouă astfel de cazuri de "regi în şomaj" din Europa şi începe cu Mihai I, cotat cu trei stele la popularitate şi două stele la şansele de a-şi recupera tronul.

Mihai I al României tocmai a sărbătorit 90 de ani, iar povestea sa pare un roman, relatează cronicarul. Micul Mihai I nu avea decât şase ani când a urcat pe tron, în 1927, la moartea bunicului său, Ferdinand I. În 1947, este constrâns să-şi părăsească tronul, sub presiunea comuniştilor care au luat puterea. În exil, începe o nouă viaţă devenind inginer aeronaut şi conducând o şcoală de pilotaj. Nu şi-a uitat nici coroana, nici ţara.

În 1948, se căsătoreşte cu prinţesa Ana de Bourbon Parma, cu care are cinci fete. Nicio şansă pentru un regat care aplică legea salică!, exclamă comentatorul.

După căderea comunismului, revine în ţară şi-şi recuperează o parte din bunuri. Fiica sa cea mare, Margareta, apare ca moştenitoare legitimă, chiar dacă legile succesiunii împiedicau până atunci femeile să pretindă tronul României. Prinţesa se implică în numeroase acţiuni umanitare şi este foarte populară în România, dar prinţesa nu are copii....

Staţi liniştiţi, succesiunea este asigurată! Nepotul său, prinţul Nicolae a primit titulatura de prinţ al României şi este numit alteţă regală, spune Patrick Weber, cronicarul pe chestiuni de regalitate de la RTL.

El continuă cu exemplul lui Simeon al II-lea al Bulgariei, care are doar o stea la cota de popularitate şi tot atâta şansă de a se întoarce la tron. Rege pe când nu era decât un copil, Simeon îşi pierde tronul odată cu venirea comuniştilor. Mult timp, Simeon al II-lea şi-a trăit viaţa în exil, în Spania, apoi a revenit în Bulgaria, imediat după căderea comuniştilor. Se lansează în politică şi devine premier al ţării sale. Ca şi membrii dinastiei belgiene, el aparţine marii familii de Saxa-Coburg, care a dat suverani în întreaga Europă. Moştenitorul său, prinţul Kardam, a fost victima unui teribil accident de circulaţie în 2008.

Leka I al Albanei se distinge prin talia sa înaltă, are 2,05 metri, şi prin gustul pronunţat pentru armele de foc. Şi fiul său se numeşte tot Leka, dar mai are încă trei nume - Anwar, dat în cinstea fostului preşedinte egiptean Sadat, Reza, în amintirea şahului Iranului, şi Baudouin, în onoarea regelui Belgiei. La prima vedere, prinţii Albaniei au puţine şanse de a urca din nou pe tron, apreciază RTL.

Alexandru al Serbiei are, în schimb, două stele la şansele de a-şi recăpăta tronul şi tot la două stele este estimată şi popularitatea sa. În 1944, regele Petru al Iugoslaviei a fost alungat de pe tron de Tito. Prinţul moştenitor se naşte la Londra, într-o cameră a hotelului Claridge, care devine, pentru câteva ore, teritoriu iugoslav, pentru a permite naşterea fiului monarhului pe pământ naţional. La moartea tatăului său, Petru al II-lea, care nu a abdicat niciodată, Alexandru devine prinţ moştenitor al ţării. Din prima sa căsătorie, cu Maria da Gloria d’Orléans-Bragance, are trei copii, dar mariajul se termină cu un divorţ. În 1985, se recăsătoreşte cu Katarina Batis. După căderea lui Miloşevici, Alexandru şi-a recuperat o parte din bunurile familiei, a devenit Alexandru al Serbiei şi se arată foarte activ pe teritoriul naţional.

Constantin al II-lea al Greciei are o cotă de popularitate de o stea şi tot la o stea este văzută şi şansa sa de a se întoarce pe tron. Când a urcat pe tron, în 1964, regele Constantin al II-lea avea totul pentru a reuşi. Era tânăr, frumos, popular, sportiv. Participă la jocurile olimpice de la Roma în 1960 şi reuşeşte chiar să aducă o medalie de aur pentru ţara sa, la yachting. În acest timp, instabilitatea regatului devine cronică şi în 1973 este instaurată republica. Începe un lung exil pentru suveranul care nu a ezitat să-şi înfrunte deschis guvernul pentru a-şi recupera bunurile familiale. Înţelegerea cu autorităţile nu este tocmai bună, dar reuşeşte să organizeze căsătoria fiului său, Nicolae, pe teritoriul naţional.

Nicolae de Muntenegru este singurul dintre "regii şomeri" care beneficiază de aceeaşi cotaţie bună ca a regelui Mihai - trei stele la popularitate, două stele la şanse de întoarcere pe tron. Născut în 1944, prinţul Nicolae este o figură originală printre pretendenţii la tron. Fiu unic, a fost ţinut foarte departe de afacerile regale, ca urmare a separării părinţilor săi. Mult timp, a dus o viaţă liniştită în Franţa, unde exercită profesiunea de arhitect şi chiar îşi uită descendenţa princiară. Apoi, la căderea comunismului, rămăşiţele bunicului său sunt aduse în Muntenegru şi el devine o figură importantă a micului stat. În prezent, Nicolae se implică tot mai mult în viaţa politică a tinerei republici. Chiar dacă prinţul refuză o reinstaurare a monarhiei, numeroşi fideli ar vedea cu ochi buni întoarcerea regelui în Muntenegru.

Dom Duarte al Portugalei este şi el unul dintre regii "şomeri" cei mai populari din Europa, cotaţi la trei stele, dar şansele de a-şi recăpăta tronul sunt apreciate doar la o stea. S-a născut în Legaţia Portugaliei la Berna, în 1945, şi a revenit în Portugalia cinci ani mai târziu. Mariajul său tardiv cu Isabel de Heredia a suscitat mult interes în ţară, cu atât mai mult cu cât cei doi fraţi ai săi sunt celibatari şi fără copii. La nuntă au fost prezenţi toţi oficialii portughezi, inclusiv preşedintele republicii, Mario Soares, şi premierul. Cupul are trei copii, doi băieţi, infanţii Afonso şi Dinis, şi o fiică, infanta Maria Francisca. Dom Duarte s-a implicat în sectorul social, ca şi în ecologie.

Jean de France are o stea atât la popularitate, cât şi la şanse de întoarcere.

Pentru Franţa este dificil de luat urma poveştilor regale. Pe de o parte, există prinţul Louis (fidelii îl numesc Louis XX), candidatul legitimiştilor. Trăieşte în Spania şi se ţine departe de afacerile franceze. S-a căsătorit cu o bogată venezueleancă, Maria Margarita Vargas Santaella, iar cuplul are trei copii: Eugénie, Louis şi Alphonse.

De cealaltă parte, există contele de Paris şi fiul său, prinţul Jean. Având titulatura de duce de Vendôme, el s-a căsătorit cu Philoména de Tornos şi cuplul are un fiu, pe nume Gaston, iar ducesa este în prezent însărcinată cu al doilea copil.

Emmanuel Philibert al Italiei are o cotă de popularitate de două stele şi o stea pentru şansele de revenire pe tron. În 1983, Victor Emmanuel devine pretendentul monarhiştilor italieni, dar personalitatea sa este foarte contestată. I se reproşează afacerea sa lipsită de transparenţă, câteva relaţii dubioase şi căsătoria sa cu Marina Ricolfi Doria… pentru care tatăl său nu şi-a dat acordul. Totuşi, prinţul a fost stânjenit cu precădere de un scandal în care un tânăr a fost rănit mortal după o dispută violentă. Dacă pretendentul la tron a fost exonerat, armele pe care le avea pe vasul său şi condiţiile tulburi în care s-a petrecut acest deces au provocat un imens scandal.

Succesorul său, Emmanuel-Philibert, îşi cultivă imaginea de jet-setter şi s-a căsătorit cu actriţa franceză Clotilde Courau. Prinţul se implică în orice, a lansat un parfum, o linie vestimentară, a prezentat Miss Italia, face un reality show la televiziune, publică o carte, a devenit candidat la alegeri, a câştigat un concurs de dans cu vedete italiene. "Ceva îmi spune că prinţul nostru ne rezervă şi alte surprize", încheie cronicarul regal de la RTL reportajul despre "regii şomeri" ai Europei.