«

Foto: NewsIn

Imaginea 1/2

»

Senatorii au aprobat începerea urmăririi penale pentru Codruţ Şereş în dosarul Electrica cu 83 de voturi pentru, 36 împotrivă şi 1 vot anulat, în dosarul Hidrolelectrica cu 79 de voturi pentru, 40 contra şi 1 vot anulat, precum şi împotriva lui Paul Păcuraru cu 75 de voturi pentru şi 44 contra. 15 senatori prezenţi nu şi-au exprimat votul în şedinţa de marţi.

Reprezentanţii PC au fost singurii care, în plenul Senatului, au anunţat că nu vor vota pentru începerea urmăririi penale a lui Codruţ Şereş, în timp ce PSD, PNL, PRM şi UDMR au susţinut că justiţia trebuie lăsată să-şi facă datoria.

Conservatorii s-au aliat fără echivoc colegului Codruţ Şereş. Primul care a luat cuvântul a fost Corneliu Pascu care a declarat că acuzaţiile de înaltă trădare "sună pompos", dar nu sunt demonstrate, motiv pentru care Şereş nu poate fi pus în situaţia de a-şi dovedi nevinovăţia.

"Nu putem să ne scuzăm că suntem nepricepuţi, că nu putem discerne nevinovăţia. A distruge viaţa unui om e uşor", a afirmat Pascu. Conservatorul s-a referit la "căile spinoase" ale justiţiei, la tratamentul "tracasant" de ani de zile care urmează să-i fie aplicat fostului ministru dacă se începe urmărirea penală. "Şi Pilat l-a dat pe Iisus pe mâna judecăţii iudeilor, deşi ştia că e nevinovat. Codruţ Şereş de ce n-ar fi?", a încheiat Pascu.

Senatorul PC Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei, a criticat raportul Comisiei juridice, spunând că senatorii jurişti au întocmit un material "subţire" şi au introdus concepţia că este nevoie de demonstrarea nevinovăţiei în instanţă. "E un fel de coşmar al anilor '50", a comentat ea. "Concluzia dumneavoastră este neconcludentă. Trebuia să ne spuneţi dacă aceste dosare reprezintă o hărţuială politică sau nu", a insistat Stănoiu.

De cealaltă parte, preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor a reiterat decizia partidului de a vota pentru începerea urmăririi penale, atât în cazul lui Codruţ Şereş, cât şi în cazul lui Paul Păcuraru. Liderul peremist s-a referit la raportul Comisiei Europene, făcut pe baza unei documentaţii care a dat verdicte, dar a admis că raportul există, iar României nu trebuie să-i fie provocate "necazuri mai mari". C.V. Tudor nu a uitat să amintească şi de alte dosare nerezolvate - Flota, Alro Slatina, Petrom.

În ciuda deciziei de a vota cererea de începere a urmăririi penale, liderul PRM l-a compătimit pe Codruţ Şereş, amintind de perioada în care şi lui i-a fost ridicată imunitatea. Corneliu Vadim Tudor a povestit despre cele 40 de dosare penale pe care le avea deschise, la un moment dat, motiv pentru care "aproape îngenunchea" pe scările Parchetului.

"Aveam cinci procese pe zi de calomnie, e foarte neplăcut, ai o senzaţie de criminal de război", a continuat senatorul. El a adăugat că, citind referatul DNA, a avut "o emoţie", deoarece documentul i-a semănat cu dosarul său de urmărire informativă de către securitate.

Senatorul PNL Norica Nicolai a explicat că membrii Comisiei juridice nu sunt judecători, astfel că nu s-au pronunţat asupra probelor. Nicolai a admis că acuzaţiile sunt "părtinitoare şi tendenţioase", dar a adăugat că nimeni nu poate să nu urmărească aflarea adevărului.

"Am cerut justiţiei să nu gândească părtinitor, acesta a fost răspunsul Comisiei Juridice. Nimeni, niciodată, nu trebuie să se ascundă în spatele Parlamentului, măcar noi să încercăm să dăm o şansă justiţiei", a spus senatorul PNL.

Nicolai a precizat că dosarele sunt "o lecţie de realitate", pentru că arată că România este ţara ascultării telefoanelor şi a partizanatului politic. "Singura şansă pentru ei ca oameni politici este să meargă în justiţie, să se afle adevărul", a precizat Nicolai, anunţând că PNL va vota pentru şi în cazul Şereş, şi în cazul Păcuraru.

Senatorul PNL a insistat însă că o altă lecţie a dosarelor este că Parlamentul "s-a uitat" prea uşor la Constituţie şi la unele legi, precum Codul Penal, Codul de Procedură Penală, legile siguranţei naţionale. "Pentru că nimeni nu s-a întrebat în ce ţară suntem dacă un membru al CSAT este învinuit de asemenea fapte?", a explicat ea.

Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, s-a referit explicit la cazul lui Păcuraru şi a precizat că din punct de vedere politic, începerea urmăririi penale este un "ajutor" dat celui în cauză. El a amintit de "hărţuiala" la care au fost supuşi şi alţi foşti miniştri, Teodor Atanasiu şi Nagy Zsolt, şi a arătat că simpatizează cu Şereş, dar acesta trebuie să aibă curajul să se prezinte la Parchet, cu recomandarea ca dosarul să se finalizeze într-un termen rezonabil.

Frunda a vorbit despre necesitatea ca Parlamentul să legifereze mai bine în domeniul justiţiei, pentru ca situaţii de abuzuri să nu mai aibă loc. "Este greşeala noastră că preşedintele poate suspenda ministrul dacă s-a început urmărirea penală", a explicat el nevoia de noi reglementări, în afara unei revizuiri serioase a Constituţiei. El a adăugat şi că procurorul geneneral, precum şi şefii departamentelor de pe lângă ÎCCJ ar trebui să nu fie nu doar propuşi, ci chiar numiţi de CSM.

La rândul său, senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă a precizat că el crede atât în nevinovăţia lui Codruţ Şereş, cât şi în aceea a lui Paul Păcuraru şi le-a explicat colegilor că nu trebuie să fie deranjaţi că nu Senatul stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia. "Să lăsăm acest rol procurorului, justiţiei, judecătorului, dacă se va ajunge până acolo", a precizat el. Tărăcilă a menţionat că dosarele lui Şereş conţin peste 30.000 de file de interceptări, iar citindu-le el a trecut de la "indignare la derizoriu", fiind incluse discuţii despre realizarea unor acte normative.

"Cum să vorbeşti de subminarea economiei naţionale când nu ai prejudiciu, de transmitere de secrete când Parchetul General nu spune un secret transmis", s-a întrebat Tărăcilă, care a conchis că totuşi este nevoie de soluţia "de bun simţ", de a se lăsa justiţiei rolul de a face dreptate.

Din partea grupului PD-L nu a avut loc nicio intervenţie în plen.