Război civil în Estul Sălbatic: Romii bulgari sunt în alertă maximă

Romii bulgari sunt în alertă maximă în întreaga ţară, după protestele marcate de violenţe din ultimele zile şi după ce noi incidente sau zvonuri îi fac să se teamă că represiunile vor continua, relatează Sofia News Agency, citată de NewsIn.

Peste 300 de persoane s-au adunat în Stolipinovo, în Plovdiv, cel mai mare cartier din Bulgaria locuit de romi, după ce un localnic, de origine romă, a murit în primele ore ale zilei de miercuri. Poliţia spune că bărbatul a murit într-un accident de maşină, dar romii suspectează că nu acesta e adevărul, relatează Radio Darik.

Circa 100 de romi s-au adunat şi la Ruse, potrivit agenţiei BGNES. După ce câteva dintre locuinţele lor ar fi fost atacate marţi seara, ei au decis să înfiinţeze "echipe de urgenţă".

Un zvon că nişte copii romi au fost bătuţi în oraşul Sliven, din sud-estul ţării, i-a făcut pe localnicii romi să se adune în curtea unei şcoli, miercuri.

Marţi seara, romii au ieşit pe străzile din Dimitrovgrad, tot în sud-est, unde oamenii păreau înspăimântaţi de un zvon că vor fi atacaţi de grupuri de extremă-dreaptă.

Bulibaşa implicat în scandalul din Bulgaria ar fi venit din România VIDEO

Moartea recentă a unui tânăr bulgar, Anghel Petrov, care ar fi fost călcat cu maşina în mod deliberat de un microbuz condus de o rudă a unui celebru lider al romilor, Kiril Raşkov, zis "ţarul Kiro", a dus la proteste masive din partea populaţiei bulgare în satul Katuniţa, din sudul ţării. Protestele au culminat sâmbătă noaptea cu incendierea proprietăţilor lui Raşkov de către suporterii extremişti de fotbal din Plovdiv. Miercuri, autorităţile au anunţat că Raşkov a fost reţinut.

Tensiunile interetnice din Bulgaria au luat amploare, vila unui cunoscut lider rom a fost incendiată

Luni şi marţi noapte au avut loc proteste în mai multe oraşe bulgare importante, inclusiv la Sofia. În total, au fost arestate aproape 300 de persoane.

De la începutul protestelor, populaţia romă din întreaga ţară se aşteaptă la noi atacuri şi s-ar fi înarmat cu lopeţi, topoare, bâte şi chiar arme, potrivit Sofia News Agency.

Conflict între romi în Bulgaria: Ţarul Kiro, condamnat la moarte de o instanţă a romilor

Ministrul bulgar de interne, Ţvetan Ţvetanov, care este şi vicepremier, nu consideră că trebuie să-şi întrerupă concediul ca urmare a escaladării tensiunilor interetnice după incidentul de la Katuniţa, relatează FOCUS News, citat de NewsIn.

Aflat în staţiunea Kazanlak, el a fost întrebat de jurnalişti dacă intenţionează să-şi suspende vacanţa, dar a spus că ministerul pe care îl conduce este bine pregătit şi are personal de conducere competent. Tot ceea ce se decide este în coordonare cu autorităţile judiciare, a mai spus ministrul. Ţvetanov a repetat că au fost luate măsuri adecvate pentru a restricţiona şi reduce protestele.

O formă modernă de război civil se desfăşoară în unele ţări est-europene, împotriva romilor, iar autorităţile stau deoparte şi privesc, deşi violenţele contra romilor ar putea fi evitate prin combaterea infracţionalităţii în "Estul Sălbatic", comentează Der Spiegel în ediţia electronică, citat de Mediafax.

Acest război este purtat în parte de organizaţii paramilitare de extremă-dreapta sau terorişti de extremă-dreapta, de huligani şi în parte de cetăţeni furioşi, altfel respectabili. Ţările din regiune au însă o problemă gravă de autoritate. Instituţiile lor sunt slabe şi corupte. În "Estul Sălbatic", oamenii se descurcă dacă au relaţiile corecte şi sunt dispuşi să ofere mită, comentează publicaţia germană.

În aceste condiţii, romii devin cu uşurinţă ţapi ispăşitori. Ei se află la nivelul de jos al societăţii, nu dispun de lobby şi sunt slab organizaţi politic. Împotriva lor există un rasism la nivel de societate, iar acesta este legitimizat de o majoritate a elitei conducătoare, potrivit Der Spiegel.

Viaţa comunităţilor de romi se caracterizează prin sărăcie, condiţii precare, analfabetism, lipsa asistenţei sanitare, şomaj, dependenţă de ajutorul limitat al statului, prostituţie, infracţionalitate.

Nici un stat est-european şi nici Uniunea Europeană nu au propus o strategie cuprinzătoare pentru a ajuta romii să iasă din această situaţie. Deşi unele ţări şi UE alocă ajutoare de milioane de euro pentru această comunitate, banii sunt cheltuiţi de autorităţi, pentru studii sau conferinţe, şi chiar de organizaţiile pentru romi.

Lipsa de perspectivă în estul Europei a determinat zeci de mii de romi, în special din România şi Bulgaria, să plece spre vest. Refugiaţi romi au venit în Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie şi, recent, chiar şi în marile oraşe ale Germaniei, unde muncesc pentru câţiva euro sau cerşesc, iar unii fură. În funcţie de statutul legal, unii primesc ajutoare sociale.

Pentru mulţi, este mai mult decât şi-ar fi putut imagina în ţările lor de origine. Dar vestul Europei nu poate rezolva problemele sociale vechi de decenii din Europa de Est, ci este necesară o strategie coerentă la nivel european, conchide Der Spiegel, notând că succesul va veni după mai mulţi ani.