Ca urmare a unei somații trimise în iunie de Comisia Europeană, România trebuia să ia măsuri concrete din această toamnă pentru a-și rezolva problema gestionării deșeurilor, dar și pentru a elabora un plan de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele legislaţiei UE privind deşeurile. În caz contrar, Bruxelles-ul urma să trimită chestiunea la Curtea Europeană de Justiţie.
Până în 2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani, au observat analiștii pieței de energie. Potrivit unei directive europene, până în 2020, 50% din deşeuri nu ar mai trebui să ajungă la groapa de gunoi. Situația actuală este însă dezastruoasă: “circa 97% din deşeuri ajung la groapa de gunoi. Dacă nu ne vom conforma directivei, riscăm amenzi de 180 de milioane de euro pe an”, trăgea recent un semnal de alarmă ministrul Mediului, Cristina Pașca - Palmer.
Tot în cursul acestei luni, Ministerul Economiei promisese că va face publică mult discutata și mult așteptata Strategie Energetică a României: “Lucrăm la ea”, dădea asigurări încă din primăvară Corina Popescu, secretar de stat în Minister. “Sunt grupe de lucru, iar ţinta noastră este să o finalizăm în septembrie 2016. Un grup de lucru din Ministerul Energiei analizează, de exemplu, de ce acest tip de resurse precum biomasa nu s-a dezvoltat”, detalia aceasta.
Singurul pas făcut de atunci - în favoarea biomasei - este încă o declarație făcută de același secretar de stat care a vorbit recent despre posibilitatea de a prelungi schema-suport pentru biomasă, printr-un sistem tranzitoriu, până după 31 decembrie 2016, atrângând atenția că pentru aceasta “România trebuie să discute şi să intre într-un dialog cu Comisia Europeană, pentru că nu poate aproba aşa ceva de una singură”.
Cenușăreasa regenerabilelor
Încă din 2010, Comisia Europeană a dat drumul discuțiilor aprinse în jurul biomasei, specialiștii atrăgând atenția că biomasa solidă - în principal formată din lemn și reziduuri lemnoase, poate deveni principala sursă regenerabilă de energie pe care se poate baza Uniunea Europeană în vederea atingerii țintelor de reducere a gazelor de seră până în 2020. Pe lângă argumentul ecologic, există și unul economic: în 2012, de pildă, estimările indică faptul că în sectoarele conexe producției de energie electrică pe bază de biomasă au generat beneficii de peste 33 de miliarde de euro și circa 374.000 de locuri de muncă.
Din biomasă, România şi-a asumat că 1.640 MW putere instalată. La finele anului trecut, existau doar 104,5 MW produşi din biomasă, capacitatea instalată, atrăgea atenția Corina Popescu.
“Trebuie să imaginăm un mecanism şi să schimbăm în totalitate filosofia de susţinere a biomasei, ca schemă financiară”, sublinia în cadrul unui eveniment desfășurat spre finalul verii, deputatul Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii. În loc să subvenționăm găurile negre din industria cărbunelui (Complexul Energetic Oltenia sau Complexul Energetic Hunedoara) ar fi mult mai eficient ca banii să fie mutați spre susținerea biomasei. Iar dacă eşti purtător de poluare, adică generezi CO2, atunci va trebui să scoți din buzunar o așa-numită redevență verde, în formularea lui Iancu, care va ajunge în contul celui care investește în zona verde.
Modelul european
Potrivit estimărilor europene, interesul pentru biomasă va crește exponențial, astfel că până în 2050, biomasa va reprezenta aproape jumătate din totalul energiilor verzi pe plan european. Franța a anunțat cele mai ambițioase planuri de utilizare a biomasei - în 2020 va consuma circa 16,5 Mtoe (milioane de tone de petrol echivalent), ceea ce ar echivala cu aproape 20% din totalul de biomasă consumat în UE. Ar urma Germania (10,6 Mtoe), Suedia (9,4 Mtoe), Italia (5,5 Mtoe) și Polonia (5,1 Mtoe) – ceea ce înseamnă că, la nivel european, primele 5 țări vor fi folosi peste 50% din totalul utilizat de biomasă. În dreptul României se estimează o utilizare de circa 1,3 Mtoe pentru încălzirea centralizată urbană și de 2,7 Mtoe pentru centralele de încălzire rezidențiale, ambele cifre la nivelul anului 2020.
Pe hârtie, în următorii şase ani, România ar urma să investească 5 miliarde de euro, din care 3,9 miliarde de euro pentru implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon şi 1,1 miliarde de euro pentru proiecte care vizează eficienţa energetică (clădiri, sisteme de iluminat, oraşe inteligente).
Până când se vor concretiza, rămâne iminent însă un risc, tot cu multe zerouri: din cauza neîndeplinirii obligaţiilor privind reciclarea deşeurilor, România ar putea plăti (de la bugetul de stat) amenzi de 500.000 de euro. Pe zi.
