Cercetarea, prima privind percepţiile românilor asupra persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi locul lor în societate, relevă că 75% dintre români cred că persoanele cu dizabilităţi intelectuale sunt în prezent discriminate în România.
Românii nu percep persoanele cu dizabilităţi intelectuale ca fiind egale celorlalţi oameni din societate, ci ca persoane născute cu o anormalitate care le afectează gândirea (88%), persoane având nevoie de sprijin în luarea deciziilor (64%), persoane ce nu pot fi făcute responsabile pentru propriile fapte (59%). "Un sfert dintre respondenţi cred că persoana cu dizabilităţi intelectuale nu poate trăi în societate alături de oamenii fără dizabilităţi, o situaţie extrem de gravă pentru şansele imediate de integrare în societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viaţă normală", consideră Elena Iorga, director de programe la IPP şi coordonator al cercetării.
Acelaşi sondaj arată că românii, deşi formal se declară toleranţi cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale, în realitate nu sunt de acord ca acestea să se găsească şi să trăiască în imediata lor apropiere (45% dintre respondenţi resping probabilitatea de a locui cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale, iar 33% nu ar fi de acord să lucreze împreună cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale).
Potrivit realizatorilor sondajului, românii au tendinţa de a răspunde cu un grad ridicat de conformism la întrebările care privesc toleranţa/nondiscriminarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale (88% spun că ar trebui să avem un grad mai mare de toleranţă faţă de aceste persoane, 75% declară că nimeni nu ar trebui să separe de familie sau de societate persoanele cu dizabilităţi intelectuale, 74% afirmă că cea mai bună terapie pentru aceste persoane este să facă parte din comunitate). În realitate, ei practică în continuare o atitudine segregaţionistă. Întrebaţi concret despre dreptul la un loc de muncă ca al oricărei persoane din societate, 38% nu sunt de acord cu acest lucru, iar 43% nu sunt de acord cu faptul că persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi-ar putea întemeia familii şi creşte copii.
În general, dizabilitatea intelectuală este percepută ca o problemă gravă, dar după boala psihică (considerată cea mai gravă problemă de 33% dintre respondenţi), infectarea cu HIV/SIDA (23%) şi consumul de droguri (14%), arată sondajul.
Cercetarea a fost realizată în perioada 9-16 aprilie, pe un eşantion de 1.018 persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a României.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M