Agresiunea este definită în sens larg ca "orice comportament verbal, nonverbal sau fizic care pune în pericol sau generează un pericol pentru sine, pentru alții sau asupra unor bunuri necesare înfăptuirii actului medical".
Potrivit cercetării, 86% din persoanele chestionate au fost expuse în cel puțin o circumstanță la agresiune verbală, iar 10,2% s-au confruntat cu incidente de agresiune fizică.
În același timp, 58,9 % dintre medicii care au fost agresați, respectiv 50% din totalul participanților la cercetare, au declarat că agresiunile verbale, fizice sau de altă natură produse în timpul exercitării profesiei le-au afectat sănătatea, calitatea vieții sau activitatea.
Prof. Dr. Ioan Lascăr, președintele CMMB și al Fundației CMMB consideră că numărul de cazuri violente înregistrat oficial este mai mic decât cel real, iar absența sancțiunilor pentru autori sporește nemulțumirea angajaților din spitale.
"Poziția noastră este fermă: o politică de 'toleranţă zero' față de agresiune și violenţă la locul de muncă este singurul remediu", a spus Prof. Dr. Ioan Lascăr.
Absența politicilor de raportare a fost asociată unor cote mai mici de violenţă fizică și abuz verbal. Odată cu expunerea repetată apare și un stres legat de iminenţa pericolului de atac cu consecințe pe termen lung. Creșterea numărului și severitatea incidentelor fac ca unii profesioniști din sănătate să sufere de tulburări cauzate de stresul post-traumatic.
"În țara noastră a măsura impactul actelor de agresiune la adresa lucrătorilor din sănătate reprezintă o provocare, data fiind lipsa unor informații oficiale disponibile opiniei publice, dar și absența unui sistem de monitorizare (de preferat în timp real) și chiar reticenţei victimelor de a raporta un incident în anumite situații. Nici cazurile de agresiune, nici consecințele acestora asupra personalului medical nu au fost înregistrate sistematic și nu există mecanisme unitare de raportare sau proceduri scrise pentru a manageria acest tip de incidente", a afirmat Georgeta Ionescu, Directorul Fundației Colegiului Medicilor din București.
Majoritatea medicilor care au fost victime ale violenței la locul de muncă nu a depus un raport oficial al evenimentului pentru a semnala violentă fizică sau abuzul verbal.
Raportul mai arată că doar 47,3% dintre cei care au consemnat că au fost agresați fizic (în total declarând 176 agresiuni fizice) s-au adresat poliției.
Creșterea numărului de incidente, frecvență dar și severitatea impactului, fac că unii profesioniști de îngrijire a sănătății să sufere de simptome date de stres și epuizare (36,8 %), și în anumite cazuri de tulburări datorate unui stres post-traumatic (2,9 %).
Totodată, 15,7% dintre medici apreciază că violentă a avut un impact negativ asupra familiei și asupra calității vieții lor, iar 72,4% dintre participanții la studiu efectuează timp suplimentar de lucru, între una și 32 ore saptamânal, cu o medie de 7,95 ore saptamânal.
