Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în primul trimestru, în medie, de 1.806 lei lunar pe gospodărie (619 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,4% din veniturile totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Principalele destinaţii au fost consumul de bunuri alimentare şi nealimentare, taxele şi impozitele, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei.

Deşi nivelul cheltuielilor lunare de consum este mai mare în mediul urban faţă de cel rural cu 576 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 73 lei. Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în primele trei luni, 40,3% din consumul gospodăriilor.

Pe poziţia secundă au fost cheltuielile legate de locuinţă, cu 23,2%, în special consumul de utilităţi. Cheltuieilile cu băuturile alcoolice şi tutunul au reprezentat 6,2% din totalul cheltuielilor de consum.

Pentru sănătate şi educaţie, românii au alocat sume nesemnificative din totalul cheltuielilor de consum, de 4,5%, respectiv 0,9%.

În funcţie de mediul de rezidenţă, s-au înregistrat diferenţe semnificative, în sensul că veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 42,1% mai mari decât ale celor din mediul rural şi cu 14,9% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, de 20,2% din prestaţii sociale, în timp ce veniturile în natură au reprezentant 10,6% din total. Spre deosebire, în mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38% din totalul veniturilor.

O treime a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,9% din totalul veniturilor. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit veniturilor salariale (28,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,7%).