Departamentul lui Năstase a făcut o analiză pe tema relaţiei României şi Ungariei cu FMI

În prezent, România şi Ungaria sunt percepute de către investitorii străini ca având un risc de ţară apropiat (prima de risc fiind de aproximativ 370 de puncte). Principalul factor de risc se referă atât la situaţia finanţelor publice din anii 2009 şi 2010, precum şi la serviciul datoriei publice în următorii 4-5 ani, se arată în analiza social-democraţilor.

Astfel la capitolul deficit bugetar, acesta s-a majorat de la 5,5% din PIB în 2008 la 8,3% din PIB în 2009 în România, în timp ce în Ungaria, acesta s-a majorat de la 3,8% din PIB în 2008 la 4% din PIB în 2009. În concluzie: România a întârziat un an adoptarea măsurilor de austeritate bugetară. Ajustarea bugetară este mult mai dificilă în România.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, în România s-au menţinut la aproximativ 32% din PIB în perioada 2000-2009, în timp ce în Ungaria, s-au majorat de la 42% din PIB în 2002 la aproximativ 46% din PIB în anul 2009. Anii de expansiune economică anteriori crizei au generat stagnarea veniturilor bugetare în România şi creşterea veniturilor bugetare în Ungaria. In Ungaria impozitele indirecte au o pondere de 16,3% din PIB faţă de 11% din PIB în România (2009).

Cheltuielile bugetare – România - s-au majorat de la 33,5% din PIB în anul 2005 la 40,4% din PIB în anul 2009, Ungaria - s-au redus de la 51,6% din PIB în anul 2006 la 50% din PIB în anul 2009, nivel foarte apropiat de media europeană. România înregistrează dificultăţi în reducerea cheltuielilor publice. Pentru anul 2010, se estimează cheltuieli publice de 48,8% din PIB pentru Ungaria şi de 40% din PIB pentru România.

Datoria publică, în România, s-a majorat de la 13% în anul 2007 la 35% în mai 2010. Nivelul este încă redus, dar ritmul de creştere al acesteia este extrem de periculos. În Ungaria: se va apropia de 80% din PIB în anul 2010. Datorită unor deficite bugetare mai mici în perioada 2002-2006 şi a unor rate superioare de creştere economică, România a înregistrat o dinamică mai redusă a datoriei publice relativ la Ungaria. Totuşi, recesiunea din România şi nivelurile mari ale deficitului pot determina inversarea afirmaţiei anterioare.

Serviciul şi structura datoriei publice - România are o datorie publică în proporţie de 52% în valută;- 40% din datoria publică este scadentă pe termen scurt (1 an) şi numai 40% pe termen lung (peste 5 ani), - are un serviciu al datoriei publice de aproximativ 9% din PIB în 2010 şi de 12% din PIB în anul 2011; - 55% din datoria publică rostogolită este tot pe termen scurt. 19% din datoria publică a Ungariei este scadentă pe termen scurt;- 80% din datoria publică este în valută;  are un serviciu al datoriei publice de 14% din PIB în anul 2010. Ambele economii manifestă o vulnerabilitate ridicată în privinţa finanţării serviciului datoriei publice pentru următorii ani. Ele trebuie să rostogolească o datorie de aproximativ 12% din PIB în anul 2011, la care se adaugă deficite bugetare de cel puţin 4,8% în România şi 3% în Ungaria. In România 90% din serviciul datoriei publice este intern, în timp ce în Ungaria aproximativ 80% este extern. Riscul valutar va influenţa de asemenea capacitatea de rambursare a datoriei publice în cazul ambelor ţări.

Cheltuielile cu dobânzile reprezintă componenta cheltuielilor bugetare care a înregistrat cea mai mare dinamică în 2009 – creştere de 66% la 1,2% din PIB;- în 2010 vor depăşi 1,5% din PIB, în România. Ungaria este la acest capitol una din cele mai vulnerabile ţări, alături de Italia şi Grecia, având cheltuieli cu dobânzile de 4,3% din PIB în anul 2009;- pentru 2010 se anticipează un nivel apropiat de 4% din PIB. Dacă am fi exclus cheltuielile cu dobânzile din calculul deficitului bugetar, Ungaria ar fi avut surplus bugetar de 0,5% din PIB în anul 2008 şi de 0,3% din PIB în anul 2009!Costul de oportunitate al rostogolirii permanente a datoriilor constă în creşterea cheltuielilor cu dobânzile.

Scadenţa împrumutului de la FMI. România: 2012: 1,4 mld euro;- 2013: 4,6 mld euro; 2014: 4,6 mld euro; 2015: 1,5 mld euro; 2016: 0,2 mld euro. 2012-2016: aproximativ 11% din PIB 2010. Ungaria: 2012: 3,8 mld euro;- 2013: 5,2 mld euro; 2014: 2,2 mld euro; 2015: 0,7 mld euro, 2012-2016: aproximativ 14% din PIB 2010. Rambursarea împrumutului de la FMI va mări serviciul datoriei publice pe termen mediu 2010-2015, în condiţiile în care tot împrumutul trebuie rambursat până la sfârşitul lui 2015.Cele două ţări vor apela cu siguranţă la un nou împrumut cu FMI şi pentru a rambursa împrumutul luat tot de la FMI!