România şi Ungaria decid că minorităţile trebuie să aibă acces la educaţie în limba maternă

Ministrul Teodor Baconschi s-a aflat joi într-o vizită Ungaria, la invitaţia omologului ungar, János Martonyi. Şeful diplomaţiei române a fost primit şi de preşedintele Pal Schmitt. Ministrul român de externe şi preşedintele Ungariei au abordat teme de interes aflate pe agenda europeană, precum strategia Dunării, strategia UE pentru romi, finalizarea negocierilor de aderare a Croaţiei la UE şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

De asemenea, cele două părţi au subliniat importanţa asigurării condiţiilor pentru ca minorităţile română, respectiv maghiară, din cele două state să aibă acces la educaţie în limba maternă, informează MAE.

Situaţia minorităţii româneşti din Ungaria s-a aflat, de asemenea, pe agenda discuţiilor ministrului Teodor Baconschi cu omologul său ungar, János Martonyi. Ministrul român de externe a subliniat că România acordă o atenţie deosebită soluţionării problemelor minorităţii româneşti din Ungaria. De asemenea, şeful diplomaţiei române a exprimat satisfacţie pentru faptul că noua Constituţie a Ungariei deschide perspectiva reprezentării parlamentare a minorităţii române. În context, a evocat problema etno-business-ului, apreciind că este necesar ca autorităţile ungare să se implice mai activ pentru combaterea fenomenului.

Referitor la situaţia Bisericii Ortodoxe a Românilor din Ungaria, ministrul Baconschi a mulţumit autorităţilor ungare pentru receptivitatea la solicitarea părţii române de acordare a statutului de biserică istorică, ca o recunoaştere a rolului acesteia la dezvoltarea dialogului inter-confesional şi armonizarea convieţuirii interetnice.

Comunitatea românească din Ungaria numără în jur de 10.200 de persoane, răspândite pe tot cuprinsul ţării, cu precădere în partea de est, la graniţa cu România. Peste 1.200 de români locuiesc în capitala Budapesta.

Românii din Ungaria beneficiază de învăţământ în limba română în cadrul unor şcoli bilingve sau studiază limba maternă ca materie şcolară, fără a avea însă o instituţie de învăţământ cu predare integrală în limba română. De asemenea, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară în Ungaria.

Comunitatea românilor din Ungaria ar putea avea în curând un reprezentant de drept în Parlamentul de la Budapesta, a anunţat în iunie anul trecut ministrul român de externe, Teodor Baconschi, după o întrevedere la Bucureşti cu omologul său ungar, János Martonyi. Ministrul Baconschi a declarat, de asemenea, că Budapesta examinează posibilitatea de a declara Biserica Ortodoxă română din Ungaria drept cult istoric şi a apreciat că acest lucru ar "ameliora condiţia legală şi vizibilitatea socială a acestei Biserici în ţara vecină".

Pe de altă parte, ministrul Teodor Baconschi s-a întâlnit joi la Budapesta şi cu vicepremierul Zsolt Semjen, iar pe agenda discuţiilor s-au aflat aspecte legate de cooperarea regională, respectiv extinderea interconectărilor energetice şi de transporturi pe axa nord-sud. De asemenea, a avut loc şi un schimb de opinii asupra situaţiei interne din cele două ţări, cu accent asupra perspectivelor de creştere economică în perioada următoare.

În acelaşi timp, în convorbirile cu ministrul ungar de externe János Martonyi a fost apreciat stadiul excelent al relaţiilor bilaterale şi al cooperării în plan european şi internaţional, în contextul Parteneriatului Strategic româno-ungar. "
Parteneriatul strategic a fost încheiat cu patru ani înainte de aderarea României la UE. Astăzi, la patru ani după aderare, este momentul revigorării şi aprofundării acestuia, în acord cu statutul ţării noastre", a declarat ministrul Baconschi.

De asemenea, părţile au convenit organizarea celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern româno-ungare în toamna acestui an, în baza unei agende substanţiale, care să genereze proiecte concrete,  în domenii precum infrastructura energetică şi de transport, punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării, minorităţi naţionale şi afaceri interne. Cei doi oficiali au discutat modalităţile concrete de stimulare a schimburilor comerciale bilaterale şi a investiţiilor româneşti în Ungaria, confirmându-se trendul pozitiv al acestora.

Ministrul român al afacerilor externe a felicitat, totodată, preşedinţia ungară a UE şi a adresat mulţumiri pentru sprijinul constant şi colaborarea excelentă pe perioada preşedinţiei ungare.  La rândul său, p
artea ungară a reconfirmat  sprijinul pentru atingerea obiectivului României de aderare la Spaţiul Schengen în 2011, evidenţiind că nu sunt acceptabile niciun fel de condiţii suplimentare sau legături artificiale cu alte subiecte, precum procesul de revizuire a mecanismului Schengen.

Referitor la priorităţile europene, cei doi miniştri au evaluat obiectivele comune în cadrul agendei UE, concentrându-se asupra Strategiei UE pentru regiunea dunăreană, proiectelor energetice comune şi viitorului buget UE. În context, şefii diplomaţiilor de la Budapesta şi Bucureşti au reconfirmat angajamentul celor două ţări pentru implementarea proiectelor comune vizând interconectarea reţelelor de energie şi transporturi şi concretizarea proiectelor energetice Nabucco şi AGRI.

Şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene şi pentru modul în care preşedinţia ungară doreşte să promoveze aderarea Croaţiei. 
Cei doi miniştri au exprimat susţinerea pentru iniţiativele regionale ale UE destinate Vecinătăţii Estice, în special ale Parteneriatului Estic. În acest context, ministrul român de externe a  evidenţiat progresele înregistrate de Republica Moldova în parcursul său către UE.

Potrivit MAE, alte subiecte abordate au vizat evenimentele recente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Ca aliaţi, România şi Ungaria au un interes comun pentru evoluţia democratică şi stabilă a regiunii, arată comunicatul MAE.