Reclamantul a fost susţinut în demersurile sale în faţa Curţii Europene de APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, potrivit unui comunicat al APADOR-CH.
În ianuarie 2000, în timp ce se afla într-un bar, reclamantul a fost victima agresiunii unor poliţişti din subunitatea de intervenţie rapidă. După ce Roșioru a glumit cu polițiștii, numindu-i „teroriști”, aceștia l-au trântit pe jos, i-au pus cătuşele şi l-au lovit în mod sălbatic cu bastoanele şi picioarele. Bărbatul a fost dus apoi la poliție, pe drum fiind lovit de mai multe ori. În urma acestor lovituri, Silviu Roșioru a fost internat și i s-a pus diagnosticul de „traumatism toraco-abdominal, echimoze, traumatism cranio-facial, contuzii la mâini”, iar ulterior a fost diagnosticat cu “tulburare depresivă ca urmare a unei agresiuni fizice”.
CEDO a respins argumentele României, potrivit cărora leziunile de pe corpul reclamantului au caracter accidental şi sunt inerente oricărui proces de imobilizare. Curtea a apreciat că această apărare nu este convingătoare şi credibilă şi nu poate să justifice forţa excesivă utilizată de poliţişti și a constatat că reclamantul a fost supus unui tratament degradant şi inuman de către agenţii statului.
Curtea Europeană a constatat şi încălcarea articolului 3 din Convenţia europeană, sub aspect procedural. Ancheta autorităţilor române cu privire la tratamentul la care a fost suspus reclamantul a fost ineficientă. Cercetările care au durat 8 ani s-au finalizat cu clasare pentru că a intervenit prescripţia răspunderii penale a poliţiştilor. Reclamantul s-a adresat în două rânduri instanţelor naţionale împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale împotriva poliţiştilor, iar acestea i-au dat dreptate, apreciind cercetările drept incomplete. Cu toate acestea parchetul nu a remediat deficienţele anchetei.
Statul român va plăti reclamantului 12.000 de euro prejudicii morale și 5.300 pentru cheltuieli de judecată.
Avocata Nicoleta Popescu, de la APADOR-CH, a explicat, pentru NewsIn, că sentința nu este definitivă, dar are toate șansele să devină definitivă peste trei luni. "Probabilitatea ca Guvernul României să facă recurs la Marea Cameră în această perioadă este de 1%", întrucât, potrivit regulamentului CEDO, partea care face recurs "trebuie să aducă o problemă de drept care nu a mai fost dezbătută de Curte", a precizat Nicoleta Popescu, adăugând că în cazul României nu se poate vorbi de o noutate în ceea ce privește astfel de cazuri.
România mai pierde un proces la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat, marți, în cauza Roşioru împotriva României şi a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante (articolul 3 din Convenţia europeană), atât sub aspect material cât şi procedural.
Un grup de cetăţeni greci încearcă să aducă Guvernul de la Atena în faţa Curţii Penale Internaţionale / Foto: evz.ro







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M